BOGDAN OLTEANU, BNR "Supravegherea Unică va începe din 4 noiembrie, dar noi vom adera anul viitor"

Vlad Pîrvu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 25 iunie 2014

Bogdan Olteanu consideră că băncile ar putea acorda credite pe baza depozitelor atrase.

Bogdan Olteanu consideră că băncile ar putea acorda credite pe baza depozitelor atrase.

Ţara noastră ar putea să finalizeze toate pregătirile pentru a deveni anul viitor membru al Mecanismului Unic de Supraveghere, parte a Uniunii Bancare, care va începe să funcţioneze de la 4 noiembrie, în acest an, potrivit declaraţiilor de ieri ale viceguvernatorului Băncii Naţionale a României, Bogdan Olteanu.

Domnia a a precizat: "Paşii presupuşi nu sunt simpli, pe de o parte evaluarea activelor băncilor, care este în curs de derulare, pe de altă parte o reformă instituţională legislativă extrem de complexă care presupune un transfer de suveranitate dinspre România înspre acea parte a Uniunii Europene care decide să fie parte a Uniunii Bancare, o nouă zonă euro plus, dacă vreţi. Foarte onorant pentru România este că probabil, pentru început, zona euro plus va fi formată din zona euro şi România. E posibil ca ulterior să se alăture şi alte ţări din afara zonei euro, deocamdată suntem primii şi încă singurii care şi-au manifestat această intenţie de a adera la Uniunea Bancară cât mai rapid".

Bogdan Olteanu a arătat că trebuie transformată toată legislaţia la nivel naţional, respectiv legea bancară, cea a Fondului de Garantare, legislaţia referitoare la măsurile de intervenţie, de rezoluţie, de stabilizare, astfel încât prerogativele respective să poată reveni structurilor europene, în măsura în care legislaţia europeană o prevede. Conform lui Bogdan Olteanu, în acest sens nu există experienţă nicăieri în Europa, şi, din acest motiv, există o colaborare strânsă între BNR şi BCE (Banca Centrală Europeană). Viceguvernatorul BNR a explicat că e mai bine ca România să intre în sistemul Uniunii Bancare înainte de aderarea la euro, care e un proces mai complex şi presupune o dezvoltare şi o recuperare de decalaje economice, întrucât accesul la informaţii şi la decizii e mai mare, precum şi cel la finanţări mai uşoare şi mai ieftine probabil, iar riscul bancar se reduce.

"Este posibil ca băncile să revină la activitatea tradiţională de banking"

De asemenea, Bogdan Olteanu a arătat că este posibil ca băncile să revină la activitatea tradiţională de banking, cea de acordare de credite pe baza depozitelor atrase, şi să încerce să obţină profituri de acolo. Domnia sa a precizat că reursele potenţiale de profit ale băncilor s-au îngustat şi că acest lucru le poate face să revină la bankingul tradiţional: "Resursele potenţiale de profit ale băncilor s-au îngustat, cel puţin zona de trezorerie e mult mai puţin uşor de folosit decât a fost în perioadele anterioare, randamentele tuturor titlurilor imaginabile au scăzut semnificativ în aceşti ani şi atunci evident e posibil ca băncile să se întoarcă către activitatea tradiţională de banking, care e aceea de acordare de credite pe baza depozitelor atrase şi să încerce să obţină profitul de acolo".

Totodată, Bogdan Olteanu a afirmat că vor exista dificultăţi în procesul de reluare a activităţii de creditare şi că vor fi asumări de riscuri.

Oficialul BNR a menţionat: "Din numeroasele politici publice de încurajare a creditării din alte ţări, singura care a funcţionat în mod efectiv, în special pentru IMM-uri, a fost cea a garantării creditelor. Există şi în România mecanisme care au fost construite, care pot fi ameliorate, astfel încât să se sprijine această reducere a poverii riscurilor pe care băncile şi le asumă atunci când creditează IMM-uri". Întrebat dacă banca centrală va mai reduce nivelul rezervelor minime obligatorii (RMO), el a precizat că BNR are această intenţie pe termen scurt şi mediu, în special, dar numai când realitatea lichidităţii din piaţă o va permite. "Având cu atât mai mult obiectivul aderării la zona euro pe termen mediu, e clar că va trebui să ajungem acolo cu un nivel al RMO, printre altele, compatibil cu cel din zona euro, care e de ordinul zecimalelor. De aceea, e de aşteptat că în continuare va exista lichiditate în piaţă care să nu împiedice băncile să acorde credite", a mai precizat viceguvernatorul. Bogdan Olteanu a mai specificat că nivelul rezervelor minime obligatorii, de 18% pentru euro şi 12% pentru lei, este un cost suplimentar pentru bănci, care se regăseşte în costul creditării, însă consideră că nu reprezintă un impediment semnificativ al creditării în lei.

La rândul său, Laurenţiu Mitrache, director al Leumi Bank, a precizat că băncile nu mai acordă credite "de frică", printre cauzele principale regăsindu-se numărul ridicat de insolvenţe şi se împrumuturi neperformante. De asemenea, domnia sa a atras atenţia că, în ciuda faptului că bilanţurile băncilor trec printr-un proces de "curăţare", situaţia din piaţă şi calitatea activităţii economice nu s-au schimbat. Totodată, Laurenţiu Mitrache a atras atenţia şi asupra faptului că în ţara noastră nu există o bază de date comună a emitenţilor de cecuri fără acoperire: "Fac parte dintr-un comitet de acordare a creditelor şi pot vedea contractele. Cu excepţia câtorva, celelalte nu au nicio valoare. Este inadmisibil ca sute de mii de cecuri şi de bilete la ordin să nu aibă acoperire şi să nu se întâmple nimic cu emitenţii acelor bilete la ordin. Susţinem crearea unei baze de date cu aceste persoane care conduc firme la faliment şi insolvenţe. Spre exemplu, în Suedia a apărut un site de acest gen, au existat proteste şi acolo, dar site-ul a apărut. Cei care fac afaceri acolo mai întâi consultă site-ul şi apoi se mai gândesc dacă să încheie contracte", a mai spus Mitrache.

Florin Dănescu, ARB: "Băncile au de recuperat 5,4 miliarde euro de la companiile insolvente"

Băncile au de recuperat aproximativ 5,4 miliarde de euro de la companiile aflate în insolvenţă, în timp ce în cazul altor companii suma se ridică la 10 miliarde de euro, a arătat, ieri, Florin Dănescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). "Noi apreciem că suma companiilor insolvente, suma creanţelor blocate în procesul de insolvenţă la nivelul acestor companii, înseamnă undeva la 10 miliarde de euro, în condiţiile în care băncile au 5,4 miliarde de euro sume blocate în acest proces. Băncile înţeleg să ducă mai departe interesul acestor firme care au fost îngenunchiate de un proces extern lor. În acest an este nevoie de eliminarea blocajelor financiare, a arieratelor care lovesc aceste IMM-uri", a declarat domnia sa. În ceea ce priveşte finanţarea IMM-urilor, Dănescu a subliniat nevoia de a crea politici pentru ca un număr din ce în ce mai mare de firme mici şi mijlocii să devină atractive pentru bănci. El a arătat că în total firmele intrate în insolvenţă au datorii estimate la 25 miliarde euro, din care zece miliarde euro către stat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

16 Aug. 2024
Euro (EUR)Euro4.9754
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5278
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2123
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8414
Gram de aur (XAU)Gram de aur358.6134

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
hipo.ro
hipo.ro
energyexpo.ro
roenergy.eu
rommedica.ro
prow.ro
aiiro.ro
oaer.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb