BOSNIA:  Occidentalii studiază soluţii "alternative" pentru o forţă internaţională în cazul unui blocaj rus

Ţările occidentale studiază soluţii alternative pentru a asigura prezenţa unei misiuni internaţionale în Bosnia în cazul în care Rusia blochează reînnoirea la ONU, în noiembrie, a mandatului misiunii militare europene de securizare în ţara din Peninsula Balcanică, a afirmat ieri secretarul de stat american, Antony Blinken, notează AFP, potrivit Agerpres.

Rusia, aliată a entităţii sârbe din Bosnia (Republika Srpska, RS) şi titulară a unui drept de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, a acceptat cu reticenţă în noiembrie prelungirea cu un an a mandatului misiunii europene de securizare EUFOR în Bosnia şi Herţegovina, o ţară divizată de la sfârşitului războiului din anii 1990 pe linii de fractură etnică.

Forţa europeană în Bosnia (EUFOR Althea) numără circa 600 de persoane şi a preluat, în 2004, ştafeta de la Misiunea NATO de menţinere a păcii (SFOR).

Dar de când Kremlinul a invadat Ucraina la sfârşitul lui februarie, temerile privind noi tensiuni în Balcani au crescut odată cu multiplicarea ameninţărilor separatiste din partea liderilor sârbilor bosniaci.

"O forţă internaţională cu un mandat adecvat este esenţială în încercarea de a menţine un mediu sigur în Bosnia şi Herţegovina", a declarat Antony Blinken în faţa Comisiei pentru Afaceri Externe a Senatului american.

"Suntem implicaţi cu diverşi actori în această planificare pentru situaţii de urgenţă" şi "încercăm să ne asigurăm că avem o soluţie alternativă" dacă mandatul EUFOR nu va fi reînnoit, a explicat şeful diplomaţiei de la Washington.

În aprilie, ambasada Rusiei la Sarajevo a avertizat Occidentul împotriva unei "posibile destabilizări" a Bosniei de care ar fi responsabil, după suspendarea de către Înaltul Reprezentant al comunităţii internaţionale în această ţară, germanul Christian Schmidt, a unei controversate legi separatiste a RS.

Schmidt beneficiază de sprijinul puterilor occidentale, dar nu este recunoscut de Moscova.

De la sfârşitul războiului intercomunitar care a făcut 100.000 de morţi între 1992 şi 1995, Bosnia a fost împărţită în două entităţi, RS şi o federaţie croato-musulmană, unite de un guvern central slab.

Sub imboldul liderului său politic, Milorad Dodik, RS a lansat în decembrie un proces de retragere din trei instituţii cruciale ale statului central - armata, justiţia şi administraţia fiscală -, stârnind temeri cu privire la o descompunere a ţării, chiar un nou conflict.