Peste 1500 de angajaţi ai societăţii ARIS SA cărora li s-au alăturat şi muncitorii de la SC Astra Trinity, sectorul II au protestat, ieri, prin centrul municipiului Arad faţă de decizia Consiliului Naţional al Concureţei de a executa silit fosta fabrică de strunguri. Muncitorii au parcurs traseul de la fabrică prin centrul oraşului şi au pichetat, timp de 15 minute, sediul Prefecturii, scandînd lozinci împotriva celor care doresc lichidarea societăţii. "Băsescu te-am votat, Guvernul ne-a lichidat!", "Voi ne-aţi privatizat, voi ne lichidaţi!", "Groparul Berinde, toată ţara o va vinde!", "Cine vă plăteşte să ruinaţi economia?", "Jos groparul Musliu!" au fost doar cîteva dintre lozincile scandate de cei peste 700 de angajaţi ai societăţii care, în acest moment sînt ameninţaţi că vor rămîne fără loc de muncă. Prefectul judeţului Arad, Cristian Stragea, i-a asigurat pe muncitori că va sprijini demersurile lor de a sista executarea silită a societăţii, asigurîndu-i că primul ministru, Călin Popescu Tăriceanu urmăreşte demersurile sindicaliştilor. Prefectul judeţului Arad, Cristian Stragea, a declarat: "Marţi dimineaţa, primul ministru m-a contactat pentru a se informa în legătură cu situaţia de la SC Aris. Eu, personal voi lua legătura cu Mihai Berinde pentru a verifica dacă decizia Consiliului Concurenţei (CC) are suport legal. Din informaţiile pe care le deţin în acest moment, se pare că sumele pe care le revendică CC nu au fost cuprinse în caietul de sarcini întocmit de APAPS în momentul privatizării societăţii. Cu atît mai mult situaţia este contradictorie cu cît privatizarea a fost considerată una de succes, iar în acest moment situaţia în fabrică este bună, existînd comenzi pentru desfăşurarea producţiei".
Zilele trecute, în baza unei Decizii a Consiliului Concurenţei, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, prevalîndu-se de o prevedere apărută în ultima modificare a Codului Fiscal, a anunţat că va trece la lichidarea societăţii arădene ARIS, fără să se mai ţină cont că există un proces pe rol. Conducerea societăţii arădene nu a dorit să comenteze situaţia creată, însă s-a arătat consternată de Decizia Consiliului Concurenţei precizînd că o va ataca atît în instanţele româneşti cît şi în cele europene, dacă va fi cazul. Proprietarul societăţii ARIS, Astra Comind Arad, a fost forţat, în aprilie 2005 să returneze ajutoarele de stat primite de ARIS, în 2002 şi 2004, în sumă de peste 28,6 milioane RON, pe motiv că sînt "incompatibile cu un mediu concurenţial normal". Decizia Consiliului Concurenţei pare cel puţin bizară, deoarece vine după o privatizare reuşită, cu care se mîndrea atît AVAS-ul, Ministerul Economiei şi Comerţului cît şi Ministerul Finanţelor. Însă, după mai bine de trei ani, timp în care societatea arădeană a început să se redreseze, Consiliul Concurenţei a hotărît lichidarea societăţii. Aflată în faliment, fabrica de strunguri a fost repusă pe linia de plutire, ajungînd să fie în prezent o societate profitabilă şi fără datorii la stat. Investitorul a salvat locurile de muncă ale angajaţilor şi a creat peste 600 noi locuri de muncă. Salariaţii au de lucru, fiind încheiate contracte comerciale pe următorii 3 ani, 70 la sută din producţie fiind destinată exportului. După ce dispăruse complet în ultimii 8 ani, proprietarul ARIS a reînfiinţat Centrul de cercetare şi proiectare, unde lucrează circa 70 de ingineri. Directorul SC Aris SA, Dorin Chita, a spus că datoria este invocată din cauza necunoaşterii legilor de către funcţionarii din instituţiile statului care în loc să vină să vadă realitatea de la Arad, întocmesc hîrtii doar din birourile din Bucureşti. De altfel, există acum un proces pe rol la Curtea de Apel Bucureşti, în care patronii fabricii de strunguri din Arad se judecă cu statul român pentru anularea ordinului de plată, dar ANAF vrea să execute silit fabrica în cîteva zile.
Sindicaliştii au de gînd să organizeze marşuri pe principalele artere ale oraşului, pe termen nelimitat. Totodată, ei cer să vină la Arad şi vicepreşedintele Consiliului Concurenţei, Gheorghe Musliu, cel care, în 2002, a participat la privatizarea fabricii şi care numea atunci transferul de proprietate drept o privatizare de succes.