Candidatul moscovit

Ce mai calea-valea, ce să-l mai cauţi de schelete, pe unul şi pe altul, prin dulapurile de acasă, de la mătuşa Tamara sau de la vreun vecin, prin dosare şi arhive de mult ascunse, trucate ori arse! Partida rusă, vrem - nu vrem, ne place - nu ne place, are un candidat şi la alegerile din România. Adică ce, are în America, are în Marea Britanie, are în Germania, Franţa, are în Polonia, Cehia, Slovacia, Serbia, Bulgaria, Ungaria şi Austria, ca să numesc doar cîteva locuri de pe hartă, şi n-o fi avînd în România? Haida, de! Nu ştiu să vă spun precis cine e acela, dar pot să vă spun, sigur, candidatul ideal: Vladimir Putin. Ce?! O să-mi spuneţi că nu se poate, pentru că e cetăţean al altui stat, Rusia. Vă înşelaţi, se poate! România a adoptat de mult soluţia cetăţeniei multiple, aşa că.... Atunci, nu e cetăţean al României! Pînă la alegeri, încă mai are timp să devină. Oficial. Aproape de azi, pe mîine. Dovedeşte că este căsătorit cu o persoană de cetăţenie română de vreo doi ani şi jumătate. Nu cinci, că Putin este o persoană de reputaţie internaţională, cum precizează legea şi, în plus, va face şi nişte acte spectaculoase în favoarea statului. Cum ar fi, să trimită cîteva lăzi cu aur din tonele alea de tezaur, plus ceva obiecte din colecţii. La ce falsuri poate produce FSB-ul, un certificat de bună purtare, ca acesta, e floare la ureche! Casă în România, poate oricînd dovedi că a avut şi are, ori a luat una în leasing (sic!). Mă rog, cu imnul şi cunoştinţele de limbă română ar putea fi mai greu, dar tot nu e un obstacol de netrecut, căci, la cum vorbesc funcţionarii noştri limba oficială a statului şi cît ştiu ei din imnul ţării, Putin nu poate fi prea mult pe alături. Nu-i trebuie nici un partid, nici o susţinere. Candidează independent de orice, de tot şi de toate. Semnăturile le are deja pregătite în fişetul de la birou, dar, dintr-un soi de politeţe şi decenţă administrativă, va lăsa să treacă, aşa... cam o săptămînă, pînă le depune la Biroul Electoral Central.

Acum, că am terminat cu formele, ne putem concentra pe oferta politică. Primul punct pe agenda de candidatură prezidenţială: "revenirea imediată şi necondiţionată a Basarabiei la Patria Mamă". Textul "Tratatului de Unire dintre România şi Republica Moldova" a fost deja elaborat, după modelul prin absorbţie al reunificării RFG şi RDG, din 1991. Nici nu e greu, are doar patru paragrafe. După succesul total al "Operaţiunii speciale" şi victoria totală a Rusiei împotriva Ucrainei, se va realiza şi reintegrarea statală a Ţinutului Herţei şi Bucovinei de Nord. La capitolul economice nu este nevoie de mai mult de alte două/trei puncte. Unu: reconectarea României la reţelele de aprovizionare cu gaz din Rusia, la preţuri echivalente cu cele ale consumului lor intern. Acoperirea integrală a consumului casnic de curent electric, din România, prin reţelele controlate de Rusia, la preţurile curente din Rusia. La noi, acum, la un consum casnic mediu, preţul este de circa 0,70 lei/kwh. În Rusia este de 0,060 dolari, circa 0,30 lei. Adică la jumătate! Doi: finanţarea unui program susţinut şi eficient de reindustrializare, desfăşurat pe circa zece ani, finanţat pe bază de proiecte, cu un total de 1-1,5 miliarde dolari, cu accent special pe industriile prelucrătoare, uşoară, industria alimentară, a bunurilor de consum din gama electrocasnice, electrotehnice, industria de mobilă, confecţii, turism balnear şi wellness, construcţii civile şi industriale uşoare. Trei: relansarea construcţiilor navale cu comenzi care acoperă nevoile civile şi militare tot mai mari ale Rusiei, mai ales după pierderile din războiul cu Ucraina. Propulsarea activităţilor portuare, cu modificările şi modernizările de infrastructură necesare, astfel încît Constanţa, Galaţi, Sulina să devină puncte forte în construcţii şi traficul de mărfuri, cel puţin de nivel competitiv european. Patru: Lansarea unui program de 20-25 de ani de construcţie a unei noi reţele naţionale integrate de transport feroviar pentru viteză medie şi mare, (călători şi mărfuri), finanţată de mari fonduri de investiţii internaţionale, respectiv de emisiunile de obligaţiuni pe termen lung ale statului şi eventual alte fonduri locale de investiţii şi economii ale populaţiei.

În domeniul securităţii naţionale, nu o să credeţi, dar Putin nu va cere ieşirea României din NATO. E mult mai de folos Rusiei înlăuntru, decît în afară. Ca şi Ungaria, ca şi alte state din fostul "tratat" cu rol temporar sau permanent de cal troian, factor de reducere a coeziunii interne a alianţei şi a capacităţii ei de decizie eficientă, ca sursă de informaţii cheie privind programele curente, tendinţele şi orizonturile de acţiuni viitoare etc.

În plan social, candidatul Putin va oferi reorganizarea totală a sistemului de învăţămînt din România după modelul Finlandei, aflat în deplina responsabilitate a beneficiarilor şi a comunităţilor, unde statul are rol doar de stabilire şi control a standardelor de performanţă. Totul începînd cu formarea în următorii cinci ani a unui nou nucleu al corpului profesoral şi a celui managerial, la nivel de şcoală elementară, gimnazială şi liceală, capabil să aplice tehnicile şi programele de învăţămînt adecvate tehnologiilor informatice moderne, cerinţelor noului sistem şi evoluţiei mediului economic din România. În domeniul sănătăţii, va susţine recalibrarea şi reorganizarea sistemului spitalicesc şi al policlinicilor medicale, lansarea unui program naţional de formare şi stabilizare a personalului medical şi sanitar din mediul urban şi rural, reechilibrarea ofertei şi a calităţii serviciilor între sistemul privat şi cel public, cu costuri accesibile oricărui cetăţean, la nivelul de venituri minim şi mediu, respectiv corelat cu masa prelevrărilor din veniturile populaţiei, prin taxe de stat.

Programul acesta se poate tipări pe o singură foaie, distribuită fiecăruia din cei circa 10-12 milioane de potenţiali votanţi. În plus, dacă ar avea nevoie, Putin poate cumpăra toate spaţiile de "reclamă electorală", ba chiar şi toate televiziunile din România şi tot i-ar mai rămîne bani să înfiinţeze una nouă, cu rol de "opoziţie oficială". Pe modelul CNN-Fox News în America, dacă vreţi.

Acum, staţi şi dumneavoastră strîmb, judecaţi drept şi spuneţi: 1. cam ce şanse ar avea "candidatul moscovit" la prezidenţialele noastre şi 2. cine i-ar putea face faţă, Ciucă sau Ciolacu?

P.S. Exerciţiul acesta, din ciclul scenarii politice "ştiinţifico-fantasmagorice", are doar un singur scop: să ofere cititorului o perspectivă neobişnuită şi provocatoare asupra alegerilor la care va fi chemat în curînd, asupra calităţii candidaţilor oficiali, a ofertei lor electorale şi a "programelor de ţară" cu care "defilează".