Carantinarea şi izolarea, doar cu consimţământul persoanei

Proiectul privind carantinarea şi izolarea persoanelor în situaţiile de risc epidemiologic a fost dezbătut, ieri, în Camera Deputaţilor. Înainte de analizarea şi modificarea proiectului legislativ înaintat de Guvern, secretarul de stat Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă a spus: "Este un proiect de lege general ce prevede toate aspectele legate de carantinarea în situaţii epidemiologice sau de risc biologic. În corpul legii există mai multe definiţii care clarifică fiecare din termenii folosiţi. Pentru carantină şi izolare am adoptat terminologia din regulamentul sanitar internaţional. Carantinarea este pentru persoanele potenţial infectate şi care sunt în perioada de incubaţie. Izolarea se referă la persoanele bolnave".

Arafat a precizat că autorităţile se confruntă cu o situaţie serioasă a detaşării personalului medical şi a fost prevăzut în proiectul de lege ca detaşarea să fie făcută prin ordin pentru o perioadă limitată de 30 de zile.

"Proiectul aşa cum l-am finalizat cu toţii este un proiect valid, care ne va permite să facem lucrurile aşa cum trebuie", a concluzionat şeful DSU.

Deputaţii au fost de acord ca prima detaşare, de 30 de zile, să fie efectuată fără acordul persoanei detaşate şi nici a angajatorului, urmând ca la prelungirea acesteia să se obţină şi acordurile respective.

Prin hotărâre a Guvernului se va stabili lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea la domiciliu, sau în unităţi sanitare, precum şi lista unităţilor sanitare de bază, în care se tratează. Măsurile de izolare se aplică pentru persoanele bolnave, cu semne şi simptome sugestive sau purtătoare ale agentului patogen.

Conform amendamentelor dezbătute de Camera Deputaţilor, carantinarea şi internarea se vor face cu consimţământul persoanei respective. În cazul izolării, aceasta se va face la domiciliu sau într-o unitate sanitară, în vederea monitorizării stării de sănătate şi aplicării unui tratament pe baza consimţământului persoanelor si numai daca acest tratament se impune, în scopul vindecării şi reducerii gradului de contagiozitate.

Măsurile de carantinare şi izolare vor fi dispuse, în cazurile individuale, prin decizie motivată a Direcţiei de Sănătate Publică, document care va conţine menţiuni cu privire la data si emitentul actului, numele si datele persoanei carantinate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege.

În cazul unor grupuri populaţionale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic şi biologic pentru sănătatea publica, decizia se ia de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă. Măsurile şi grupurile populaţionale se stabilesc de către Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă în baza propunerii Grupului de suport tehnico - ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României.

Bunurile suspecte de a fi contaminate, sunt carantinate până la decontaminare sau distrugere, după caz, conform prevederilor legale in vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ şi va fi comunicată persoanei al cărui bun se carantinează. Procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor se stabileşte prin ordin al Ministrului Sănătăţii. Nu pot fi carantinate bunurile de folosinţă personală aparţinând persoanelor internate sau aflate în carantină sau izolare. În cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi despăgubit, din bugetul Ministerului Sănătăţii.

Din textul Guvernului a fost eliminată posibilitatea autorităţilor de a introduce în carantină instituţionalizată persoanele care nu respectă măsura izolării. Pe de altă parte a fost menţinută măsura sancţionării pentru persoanele aflate în izolare sau carantină în sensul în care acestea rămân obligate să suporte cheltuielile, dacă fug din izolare sau carantină.

Proiectul de lege mai prevede că orice persoană, care este carantinată sau izolată potrivit noilor dispoziţii, poate introduce, pe toată durata carantinării sau izolării, acţiune la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are reşedinţa ori la judecătoria în a cărei circumscripţie este situată unitatea sanitară în care este internată, solicitând revizuirea măsurii sau încetarea acesteia. Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru, iar judecarea lor se face de urgenţă şi cu precădere, nefiind aplicabile prevederile din contencios administrativ privind existenţa unei plângeri prealabile.

După adoptarea de către Camera Deputaţilor, proiectul de lege va fi trimis Senatului, care este for decizional.