CARTEA ALBĂ 2015 "RECONSTRUIREA ÎNCREDERII" Klaus Iohannis: "Obiectivul principal - reconstruirea încrederii investitorilor şi întreprinzătorilor"

Anul 2015 aduce semne de revenire în privinţa investiţiilor străine directe, a spus, ieri, preşedintele Klaus Iohannis, cu prilejul lansării Cărţii Albe 2015 "Reconstruirea încrederii" a Consiliului Investitorilor Străini.

"Obiectivul nostru principal este de a reconstrui încrederea investitorilor şi întreprinzătorilor în mediul de afaceri românesc", a spus preşedintele, adăugând că speră că mediul de afaceri românesc începe să răspundă din ce în ce mai bine aşteptărilor investitorilor. Klaus Iohannis a mai adăugat: "Pe de altă parte, trebuie să ne preocupe, în egală măsură, susţinerea investiţiilor autohtone. Capitalul românesc, prin natura sa, reprezintă un element de stabilitate şi un câştig sigur în beneficiul dezvoltării economice naţionale. Însă România beneficiază de prea puţine firme cu capital privat integral românesc care au ajuns la un nivel considerabil de dezvoltare.

În ceea ce priveşte investiţiile publice, constat cu dezamăgire că acestea sunt tot mai reduse. Guvernul solicită, paradoxal, spaţiu fiscal-bugetar pentru investiţii. Dar execuţia bugetară este cu mult în urmă în privinţa cheltuielilor de capital şi a proiectelor susţinute din fonduri europene".

Domnul Iohannis este de părere că Guvernul nu mai trebuie să schimbe regulile, în mod imprevizibil, chiar «în timpul jocului», dând exemplu cazuri precum «taxa pe stâlp», sau chiar impozitarea bacşişului

Investitorii străini au strâns, în Cartea Albă 2015, recomandări pentru autorităţi, pe domenii.

• CIS recomandă înfiinţarea unei unităţi de implementare a programelor de infrastructură

O infrastructură de calitate este esenţială pentru creşterea

economică, iar în România mai sunt multe de făcut pentru

a aduce infrastructura ţării la standardele europene, se arată în Cartea Albă: "O serie de proiecte au înregistrat întârzieri şi depăşiri de costuri, printre cauze numărându-se probleme de proiectare, întocmirea deficitară a caietelor de sarcini, procese de achiziţie complexe şi greoaie din punct de vedere administrativ, procese îndelungate şi uneori slab coordonate de obţinere a aprobărilor necesare sau lipsa resurselor pentru monitorizare în etapa de derulare. Aceasta înseamnă că există o problemă administrativă care nu a fost soluţionată de cel puţin douăzeci de ani".

Pentru a eficientiza coordonarea între principalii actori, CIS recomandă Guvernului să înfiinţeze o unitate de implementare a programelor care să funcţioneze în cadrul Ministerul Transporturilor (MT) sau un organism interministerial, responsabil(ă) cu supravegherea implementării marilor proiecte de infrastructură.

O altă recomandare menită să crească impactul proiectelor de infrastructură, pe de-o parte, iar pe de altă parte să faciliteze participarea sectorului privat în astfel de proiecte - în special la nivel municipal - este maximizarea utilizării instrumentelor financiare în finanţarea proiectelor de dezvoltare urbană.

• Investitorii doresc creşterea deductibilităţii fiscale pentru fondurile de pensii facultative

În ultimii ani, cheltuielile publice pe zona de asistenţă socială au ajuns la o treime din încasările bugetului general consolidat, devenind astfel cel mai important capitol de cheltuieli bugetare al României şi însemnând circa 11% din PIB, notează CIS.

"Ca urmare, menţinerea unui sistem solid, coerent şi mai ales sustenabil în aria politicilor sociale este de o importanţă vitală pentru stabilitatea finanţelor publice şi cea a echilibrelor macroeconomice în general", arată investitorii.

Aceştia apreciază că fondurile de pensii private facultative (Pilonul III), care administrează economiile a circa 345.000 de participanţi, ar trebui consolidate prin creşterea graduală a deductibilităţii fiscale, pentru a facilita accesul cetăţenilor la aceste scheme de economisire pe termen lung.

• "Există un număr mare de întreprinderi de stat unde nu a fost implementată guvernanţa corporativă"

Implementarea ordonanţei privind guvernanţa corporativă în companiile de stat (OUG nr. 109/2011) a condus la rezultate benefice atât în plan financiar, cât şi la nivelul transparenţei în companiile care aplică prevederile acestui act normativ, apreciază CIS. Cu toate acestea, spuns investitorii, există încă un număr mare de IS la care fie nu se implementează prevederile ordonanţei, fie procesul de selecţie a unui management profesionist nu s-a finalizat încă: "Separarea rolului de legiuitor al statului de cel de acţionar trebuie formalizată. Rolul statului ca factor de decizie politică trebuie să se materializeze în adoptarea normelor şi reglementărilor care guvernează diferite sectoare ale economiei, iar rolul de acţionar majoritar trebuie să fie acela de a maximiza profiturile companiei pentru acţionari.Procedurile de listare a companiilor de stat iniţiate de Guvern în ultimii ani, proceduri susţinute de instituţiile financiare internaţionale (cum ar fi FMI, BM), au avut efecte pozitive asupra pieţei de capital din România. Alte listări precum şi noi oferte secundare vor contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea şanselor reclasificării pieţei de capital româneşti din piaţa de frontieră în piaţă emergentă".

• Liberalizarea şi aplicarea principiilor pieţei libere - esenţiale pe piaţa energiei

Liberalizarea şi aplicarea principiilor pieţei libere sunt esenţiale pentru a atrage investitori şi a asigura faptul că economia României continuă să crească şi rămâne competitivă, potrivit Cărţii Albe.

CIS apreciază că deşi nevoia de a avea o etapă de tranziţie este de înţeles şi necesară, Guvernul ar trebui să refacă încrederea investitorilor privaţi printr-un proces de tranziţie credibil, menit să realizeze liberalizarea completă a pieţei. Acest lucru presupune că trebuie susţinut ritmul procesului de dereglementare completă a preţurilor şi că guvernul şi reglementatorul ar trebui să se concentreze pe implementarea imediată a instrumentelor şi condiţiilor de piaţă care să asigure cu mult înaintea termenuluilimită pentru dereglementare funcţionarea pieţei engros precum şi existenţa lichidităţii şi a instrumentelor adecvate pentru a garanta furnizarea sigură pentru toţi clienţii şi a susţine formarea unei valori de piaţă obiective şi transparente pentru gaze şi electricitate, conform CIS.

Investitorii străini mai adaugă că modernizarea infrastructurii de producţie, transport şi distribuţie a energiei este crucială pentru creşterea eficienţei sistemului şi a securităţii energetice pentru consumatori.

"Pe termen scurt, este necesară o creştere a cotei de energie electrică din surse regenerabile de energie (SRE) anuale care să nu afecteze capacităţile existente şi care să menţină, în acelaşi timp, impactul asupra facturii consumatorilor la un nivel rezonabil. Pe termen mediu, evoluţia spre un nou mecanism de sprijin este probabil necesară pentru a corecta deficienţele pieţei de certificate verzi şi a restabili încrederea producătorilor de energie regenerabilă în politicile autorităţilor române", conform documentului citat.

• Pedepsele pentru evaziune fiscală ar trebui mărite

Interpretarea inspectorilor fiscali cu privire la prevederile fiscale existente se schimbă adesea, iar noile interpretări se aplică retroactiv, subliniază CIS, ceea ce înseamnă că regulile se schimbă de o manieră impredictibilă, chiar în timpul "jocului".

"Evaziunea fiscală creează competiţie neloială, plasându-i în dezavantaj pe contribuabilii care se conformează", precizează Consiliul, care susţine eforturile continue ale Agenţiei Naţionale de

Administrare Fiscală (ANAF) şi MFP pentru a combate frauda şi evaziunea fiscală.

"Cu toate acestea, inspecţiile fiscale nu sunt întotdeauna concentrate în direcţia corectă astfel încât să îmbunătăţească gradul de colectare a impozitelor la bugetul statului, iar evaziunea fiscală care afectează atât impozitele directe, cât şi pe cele indirecte, continuă să reprezinte o problemă", se arată în document.

Investitorii continuă: "Pedepsele pentru evaziune fiscală ar trebui mărite, iar o listă conţinând contribuabilii care au datorii la buget ar trebui făcută publică. Reforma ANAF reprezintă un pas înainte care ar trebui să elimine deficienţele existente în cadrul Administraţiei Fiscale, dar şi să creeze un sistem IT public integrat care să conecteze diferite autorităţi (precum cele din domeniul fiscal, sănătate, administraţie locală, cadastru, sau instanţele de judecată)".

• "Orice iniţiativă legislativă privind securitatea cibernetică trebuie precedată de consultare publică"

Legea nr. 580 privind securitatea cibernetică adoptată în septembrie 2014 dar respinsă de Curtea Constituţională (CCR), conţinea prevederi neclare care ar fi putut pune companiile, inclusiv operatorii de reţele şi furnizorii de comunicaţii electronice, în faţa unor cereri de acces la informaţii excesive, a unor obligaţii de notificare neclare şi a dublării unor obligaţii de raportare deja existente, consideră investitorii, care precizează: "Orice iniţiativă legislativă privind securitatea cibernetică şi înregistrarea cartelelor prepaid trebuie precedată de o serioasă consultare publică cu industria, astfel încât rezultatul obţinut să constituie un echilibru între nevoia autorităţilor de a asigura securitatea naţională şi drepturile şi obligaţiile fundamentale recunoscute de Constituţia

României şi convenţiile internaţionale".

• Este nevoie de investiţii în irigaţii, pentru dezvoltarea agriculturii

Lipsa finanţării este unul dintre principalele motive pentru care sectorul agroalimentar din România întârzie să îşi atingă potenţialul, sunt de părere investitorii.

"Fermierii din România ar trebui să aibă la dispoziţie mai multe opţiuni pentru garanţii cum ar fi terenul pe care îl cultivă, certificate de depozit sau de recoltă", se arată în Cartea Albă.

În opinia CIS, Sistemul certificatelor de depozit trebuie ajustat pentru a-i reduce costurile astfel încât să fie folosit de un număr semnificativ mai mare de fermieri. Introducerea unor certificate de recoltă va permite fermierilor să poată garanta finanţările curente cu producţia viitoare. Introducerea unui sistem de certificate de recoltă ar creşte semnificativ nivelul de garanţii disponibile şi i-ar ajuta inclusiv pe micii fermieri să aibă acces la finanţare.

Asigurările în agricultură trebuie îmbunătăţite prin produse care să acopere seceta şi îngheţul, cele două mari riscuri la care este expusă producţia agricolă din România, mai spus investitorii: "Lipsa asigurărilor pentru astfel de situaţii face finanţarea comercială a activităţilor agricole foarte dificilă".

Agricultura din România nu va putea înregistra creşteri semnificative în competitivitate în lipsa unor investiţii substanţiale la nivel naţional, în special în drumuri de acces şi sisteme de irigaţii, potrivit investitorilor

• Plata în funcţie de performanţă în sănătate

Investitorii apreciază că în sistemul medical ar trebui introdusă plata în funcţie de performanţă, iar numărul de locuri disponibile în şcolile Medicale ar trebui să fie echilibrat cu nevoile reale de sănătate ale populaţiei.

• Reintroducerea examenului de admitere, în universităţi

De asemenea, Ministerul Educaţiei trebuie să implementeze un sistem de recrutare şi formare pentru profesori bazat pe criterii de performanţă şi care să-i promoveze pe cei care sunt motivaţi şi înclinaţi către o carieră în educaţie, conform CIS.

"Universităţile ar trebui să reintroducă examenul de admitere pentru a creşte calitatea studenţilor şi să studieze motivul pentru care aceştia aleg o anumită arie de studiu. În opinia FIC, crearea unui cadru legal adecvat pentru stagiatură trebuie să fie o prioritate. În acelaşi timp, trebuie redusă povara fiscală a companiilor care oferă stagiaturi pentru a stimula această practică".

• Investitorii vor înfiinţarea unui fond naţional de investiţii pentru IMM-uri

Totodată, CIS pledează pentru politici de guvernare şi un cadrul legal care vine în sprijinul dezvoltării IMM-urilor din România prin reglementări de ordin legal şi financiar care să stimuleze antreprenoriatul şi start-up-urile şi creşterea acestora.

Guvernul ar trebui să se asigure că diversele strategii care afectează IMM-urile sunt armonizate şi nu au prevederi antagonice. Strategia Naţională de Competitivitate a României, Strategia de Competitivitate a IMM-urilor şi Planurile de Dezvoltare Regională ar trebui să fie toate aliniate la aceleaşi interese strategice naţionale, potrivit investitorilor, care apreciază: "IMM-urile româneşti sunt în marea lor majoritate subcapitalizate şi supra îndatorate şi se confruntă astfel cu costuri de finanţare ridicate chiar şi atunci când prezintă date financiare solide şi au oportunităţi de dezvoltare.

IMM-urile au nevoie de capital pentru a-şi consolida operaţiunile şi pentru a se putea extinde. Există astfel oportunitatea înfiinţării unui fond pe model de private equity care să ajute IMM-urile să îşi dezvolte afacerile".

CIS recomandă înfiinţarea unui Fond naţional de investiţii pentru IMM-uri care să fie capitalizat din fonduri publice şi private. Trebuie astfel create două entităţi: fondul în sine şi managementul său. Fondul trebuie să aibă o strategie bazată pe exit şi nu ar trebui să îşi propună să facă investiţii cu un orizont mai lung de 3 sau 5 ani.