CAZUL BUCUR OBOR NU ESTE INEDIT Între sentinţă şi executare, s-a ivit faza de analiză

Depozitarul Central (DC) a fost obligat, printr-o hotărâre judecătorească pronunţată în anul 2011, să reînscrie ca acţionari 1.344 de persoane, cu câte 735 de titluri fiecare (în total, 7,32% din capitalul social al companiei, simbol: BUCU).

Cu toate acestea, DC pare să nu ia în seamă decizia Tribunalului, deoarece, după mai bine de trei ani, păgubiţii nu au intrat în posesia acţiunilor, iar situaţia companiei Bucur Obor este blocată, acţionarii neputând să convoace Adunarea Generală a Acţionarilor.

• La Depozitar, timpul le rezolvă

Reprezentanţii Depozitarului Central au refuzat să ofere Redacţiei un punct de vedere cu privire la situaţia acţiunilor BUCU (probabil nu au ceva concret), dar au răspuns, totuşi, solicitării similare formulate de conducerea companiei, căreia i-a transmis : "Efectele hotărârilor judecătoreşti sunt în curs de analiză, analiza fiind deosebit de complexă şi dificilă, prin prisma consecinţelor sale asupra părţilor implicate şi a pieţei de capital, în general".

De aici, putem extrage faptul că instituţia face eforturi pentru înregistrarea acţionarilor, iar amploarea muncii depuse se reflectă chiar în durata demersului. După trei ani de la pronunţare, Depozitarul nu a pus în aplicare dispoziţiile hotărârilor judecătoreşti, mai ales că, potrivit răspunsului instituţiei, acest lucru ar avea consecinţe asupra pieţei de capital. Să înţelegem, oare, că executarea deciziei instanţei ar afecta piaţa, care de altfel, funcţionează excelent prin ignorarea unor hotărâri judecătoreşti?

• ASF s-a încurcat

Nici Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu pare a fi foarte dornică să lămurească situaţia companiei Bucur Obor. Conducerea BUCU a pus la dispoziţia Redacţiei BURSA unul din răspunsurile primite la începutul lunii de la autoritate: "Vă informăm că aspectele prezentate de dumneavoastră (nr. neînregistrarea în Registrul Acţionarilor companiei a păgubiţilor), se află în analiză, urmând ca, în cel mai scurt timp, să va comunicăm concluziile acesteia."

Avocatul Dan Stoicescu este de părere că " situaţia BUCU este una fără ieşire, dată de necunoaşterea de către instanţă a modului de tranzacţionare pe piaţa de capital".

Acesta a adăugat "Este o decizie neinspirată, care nu poate fi pusă în executare, din păcate, Depozitarul riscând să fie subiectul unei plângeri penale, pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a unei hotărâri judecătoreşti".

• Pentru Directoratul Bucur Obor, situaţia e clară

Conducerea Bucur Obor este de părere că lucrurile sunt mult mai simple: Depozitarul Central trebuie să repună păgubiţii în posesia acţiunilor furate în 1998-1999, cât mai repede.

Gelu Manea, preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii, doreşte ca Depozitarul să înscrie în Registrul Acţionarilor adevăraţii deţinători ai titlurilor companiei şi argumentează că, atât DC cât şi ASF au primit moştenire, de la Regisco, respectiv de la CNVM, dosarele cu istoricul acţiunilor furate, astfel încât aplicarea sentinţei judecătoreşti nu e imposibilă.

Potrivit domniei sale, tot ceea ce trebuie să facă DC este "să se uite în dosare şi să le dea acţiunile oamenilor".

În ceea ce priveşte despăgubirea celor ce au cumpărat, de-a lungul timpului, acţiuni furate, aceştia ar trebui să îşi primească banii de la hoţii condamnaţi în instanţa ori de la vânzătorii acţiunilor, în cascadă.

Din cauza dispunerii instanţei din 2011, Bucur Obor se află în mijlocul unui conflict între Gelu Manea şi cel mai mare acţionar, Laurenţiu Postovaru.

Gelu Manea declară că relaţia cu acţionarul Laurenţiu Postovaru a fost bună din anul 2000 (când, împreună, au schimbat vechiul Consiliu de Administraţie) până în anul 2012.

În această perioadă, Postovaru Laurenţiu a fost administrator al societăţii şi apoi consilier al Preşedintelui Consiliului de Administraţie, cu un salariu considerabil, de 5000 euro.

Potrivit lui Manea, începând cu momentul în care administratorii au luat cunoştinţă despre sentinţa penală din 2011 şi au început demersurile pentru clarificarea situaţiei acţionariatului, Postovaru şi Amadeus Group, (firma deţinută de acesta) au început să fie nemulţumiţi, nedorind să avanseze demersurile de restituire a acţiunilor furate, către cei 1.344 de acţionari ai Bucur Obor, proprietari de drept ai acestor acţiuni.

Preşedintele CA al Bucur Obor susţine: "dacă Depozitarul ar aplica hotărârea, lui Postovaru i s-ar lua o mare parte din acţiuni, deoarece, de-a lungul timpului, acesta a cumpărat titluri furate şi nu a vândut niciodată".

Gelu Manea respinge şi acuzaţiile omului de afaceri Laurenţiu Postovaru, potrivit cărora directorul companiei ar primi, pentru activitatea de la BUCU, 19.000 euro lunar, aducând ca dovadă, în sprijinul său, hotărârea AGA din 28 aprilie 2013, în care acţionarii au votat o remuneraţie de 4.000 euro/luna pentru directorul general al societăţii.

Amadeus Group şi deţinătorul acesteia, Laurenţiu Postovaru, cu o participaţie de 49,9% din capitalul social al BUCU, au convocat AGOA pentru 21 iulie, însă Consiliul de Administraţie a dispus revocarea convocatorului, pe baza faptului că AGOA nu se poate întruni din cauză că Registrul Acţionarilor companiei nu atestă structura reală a acţionariatului BUCU.

Cu toate acestea, de la hotărârea Tribunalului şi până acum, au avut loc Adunari Generale în fiecare an, cu excepţia celui curent. Întrebată în ce baza a fost posibilă desfăşurarea acestora, conducerea BUCU susţine că societatea a luat cunoştinţă despre sentinţa penală din 2011 doar în luna iunie 2013: "Abia din acel moment Bucur Obor a avut cunoştinţă despre faptul că situaţia acţionariatului societăţii este incertă şi nu mai pot avea loc şedinţe AGOA până la clarificarea structurii reale a acţionariatului".

Problema companiei Bucur Obor nu este singulară pe piaţă noastră de capital, unde ar mai există circa 32 de companii în aceeaşi situaţie.