CCIFER: "Infrastructura reprezintă coloana vertebrală a unei ţări"

Sectorul construcţiilor este un contributor important la Produsul Intern Brut (PIB) al României, iar dinamica sa este un semnal puternic al evoluţiei activităţii economice la nivel naţional, potrivit reprezentanţilor Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România (CCIFER). În acest context, CCIFER a lansat, ieri, Cartea Albă a Construcţiilor, care conţine 35 de măsuri propuse de mediul de afaceri pentru deblocarea şi încurajarea proiectelor de infrastructură şi construcţii din România.

O ţară care vrea să se dezvolte are nevoie de o infrastructură puternică şi de calitate, conform directorului executiv CCIFER, Adriana Record, care a continuat: "Infrastructura şi construcţiile reprezintă coloana vertebrală a unei ţări şi sunt indispensabile pentru accelerarea dezvoltării economice. România este astăzi foarte întârziată în ceea ce priveşte dezvoltarea marilor proiecte, din cauza absenţei unor reguli clare şi a lipsei de profesionalism. De mulţi ani, investitorii se plâng că nu au autostrăzi, companiile mici se plâng de companiile mari, antreprenorii generali se plâng de autorităţile locale - toată lumea se plânge, însă problema este cum facem să ieşim din această vale a plângerii".

Domnia sa a mai precizat că investitorii străini urmăresc starea infrastructurii unei ţări înainte de a investi, iar deciziile lor depind de rezultatele acestei analize, pentru că infrastructura este un indicator esenţial al competitivităţii unei economii. În aceeaşi ordine de idei, Adriana Record a subliniat: "Primul pas pentru a recupera întârzierile înregistrate de ţara noastră în ceea ce priveşte dezvoltarea infrastructurii ar fi reformarea procesului de achiziţii publice, prin măsuri precum realizarea caietului de sarcini de către o entitate privată, imparţială şi specializată, independentă de autoritatea publică; profesionalizarea comisiilor de evaluare a ofertelor; descurajarea contestaţiilor abuzive; utilizarea cu prioritate a criteriului «cel mai bun raport calitate-preţ» şi nu a criteriului «cel mai scăzut preţ», ţinând cont de factori de evaluare ce privesc riscul financiar sau judiciar; asigurarea independenţei inginerului supervizor".

Richard Perrin, vicepreşedintele Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România, a declarat: "Exprimăm o poziţie comună a companiilor membre şi a investitorilor francezi în România în dialogul cu autorităţile publice. CCIFER reuneşte 450 de companii, cu capital francez şi românesc, atât mari întreprinderi, cât şi IMM-uri. În total, reprezentăm 15% din PIB-ul acestei ţări şi am creat peste 135 de mii de locuri de muncă".

Cele 35 de soluţii ale Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie din România sunt împărţite în patru secţiuni: proiecte în sectorul public; măsuri dedicate unui sector privat solid şi sustenabil; măsuri privind relansarea parteneriatelor public-private şi măsuri pentru formarea profesională.

Astfel, pentru a asigura relaţii corecte între autorităţile publice-beneficiari şi contractanţi, CCIFER propune eliminarea clauzelor abuzive din contractele de achiziţie publică şi introducerea unor clauze care să specifice clar termene şi sancţiuni, atât pentru prestatori, cât şi pentru beneficiari - autorităţi publice. Acest lucru ar elimina, în opinia reprezentanţilor Camerei Franceze de Comerţ şi Industrie, situaţiile în care plăţile către prestatori sunt întârziate sau programate arbitrar, contrar prevederilor contractului, chiar dacă facturile sunt aprobate. O altă măsură propusă în acest sens ar fi utilizarea unor definiţii clare în contracte care să nu lase loc interpretărilor şi corelarea clauzelor contractuale FIDIC (contracte standard în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor) cu legislaţia achiziţiilor publice.

O măsură care ar aduce asigurări tuturor participanţilor dintr-un proiect este că, în cazul unei asocieri, leader-ul de consorţiu să nu mai aibă o poziţie dominantă asupra resurselor financiare dedicate proiectului, iar autorităţile contractante să poată face plăţi către fiecare dintre membrii asocierii.

Pentru a construi infrastructură de calitate şi durabilă, oficialii CCIFER consideră că este nevoie de încurajarea utilizării produselor şi materialelor care respectă standardele de calitate europeană. În plus, este necesar controlul materialelor pe parcursul diferitelor etape de instalare pe şantier de către experţi independenţi, pentru a se asigura că toate normele în vigoare sunt respectate.

Crearea unei noi legi a subcontractării în sectorul privat, pentru a permite companiilor subcontractante să iniţieze o acţiune directă în justiţie împotriva beneficiarului final al lucrărilor, dacă acesta nu şi-a respectat angajamentele pentru plata serviciilor prestate ar asigura un cadru competitiv şi ar permite echilibrarea raporturilor juridice între antreprenori şi subcontractanţi.

În ceea ce priveşte promovarea proiectelor în parteneriat public - privat, printre măsurile identificare de CCIFER se identifică implicarea experţilor din mediul privat sau din instituţii financiare europene în procesul de pregătire a documentaţiilor de atribuire a proiectelor în PPP (parteneriat public privat) şi completarea finanţării cu resurse din fonduri europene.

Reformele şi cadrul normativ actualizat trebuie completate cu metode şi modele de formări profesionale adecvate, atât pentru funcţionarii publici, cât şi pentru angajaţii din companiile implicate. În acest sens, CCIFER atrage atenţia asupra importanţei sistematizării stagiilor în companii sau în instituţii publice sau organizării de formări profesionale şi specializări pentru funcţionarii publici, prin formări continue, organizate în străinătate sau în cadrul unui schimb de experienţă.