Curtea Constituţională discută astăzi sesizările formulate de şeful statului, precum şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de PNL şi de USR asupra Legii 304 privind organizarea judiciară şi asupra modificărilor aduse Codului de procedură penală.
Pe ordinea de zi a şedinţei din 25 septembrie a CCR s-au aflat obiecţiile de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară, obiecţii formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de 94 deputaţi PNL, USR şi neafiliaţi, şi, respectiv, de preşedintele Klaus Iohannis.
La finalul şedinţei din 25 septembrie, Curtea Constituţională a precizat, într-un comunicat de presă, că, având nevoie de timp, a amânat începerea dezbaterilor pentru 11 octombrie. Şeful statului i-a transmis o scrisoare preşedintelui Curţii Constituţionale, în care solicită ca termenul de dezbatere a sesizării să fie astfel stabilit încât opinia Comisiei de la Veneţia să poată fi valorificată.
Comisia de la Veneţia a emis în 13 iulie o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar.