CCR: Exceptarea unor companii de stat de la principiile guvernanţei corporative, neconstituţională

Legea pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice este neconstituţională, a stabilit, ieri, Curtea Constituţională, care a admis astfel obiecţia de neconstituţionalitate formulată de deputaţii PNL.

Această lege, adoptată de Parlament în decembrie, elimină regulile de selecţie a conducerii şi implementarea guvernanţei corporative pentru un număr de 56 de întreprinderi la care statul român este acţionar.

Printre acestea, se numără şi cele mai importante companii din energie, precum Romgaz, Nuclearelectrica, CE Oltenia, Transgaz, Transelectrica, dar şi Tarom, Romsilva, Poşta şi Loteria, CFR-Călători.

Mediul de afaceri a atras atenţia că prin această lege sunt exceptate majoritatea companiilor de stat de la regulile transparenţei şi managementului profesionist, şi că se dă "liber" la numiri politice în conducerile societăţilor.

CCR arată că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului.

Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.1 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice a fost formulată de 64 de deputaţi liberali şi a fost depusă la CCR în 27 decembrie 2017.

"În ceea ce priveşte modificările aduse OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, au fost sesizate numeroase încălcări ale tehnicii legislative în procesul de elaborare şi de adoptare a proiectului de lege, precum şi instituirea unui regim juridic extraordinar care conferă Guvernului atribuţii ce depăşesc cadrul constituţional", se arată în textul sesizării trimise CCR.

Modificările la această lege, adoptate în decembrie 2017 de Camera Deputaţilor, au fost contestate şi de Fondul Proprietatea, care este acţionar minoritar în mai multe companii de stat şi care a cerut preşedintelui Klaus Iohannis reexaminarea actului normativ, susţinând că aceste modificări "au golit practic de conţinut ordonanţa privind guvernanţa corporativă".

Potrivit Fondului Proprietatea, implicaţiile amendamentelor votate de Camera Deputaţilor sunt, printre altele, eliminarea obligaţiei numirii de manageri profesionişti şi independenţi politic în conducerea executivă şi în Consiliile de Administraţie ale companiilor de stat, eliminarea obligaţiei companiilor de stat privind raportarea publică şi transparentă a situaţiilor financiare anuale şi semestriale, eliminarea obligaţiei de a publica identitatea, experienţa profesională şi remuneraţia managerilor din conducerea companiilor de stat, eliminarea posibilităţii acţionarilor minoritari de a numi membri în Consiliile de Administraţie din cadrul companiilor de stat şi îngrădirea accesului acestora la informaţii din cadrul companiei, respectiv eliminarea obligaţiei companiilor de a publica în mod transparent hotărârile adoptate de către acţionari pe website-urile companiilor.

Potrivit proiectului, Executivul va putea adopta Hotărâri de Guvern prin care va decide la ce companii poate fi aplicat managementul profesionist.

Deputaţii au motivat excepţiile introduse în lege prin faptul că există deja cuprinse în propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii prevederi cu privire la implementarea unui management profesionist, evaluat pe indicatori de performanţă.

În opinia Consiliului Investitorilor Străini (CIS), renunţarea la aplicarea regulilor guvernanţei corporative în companiile de stat va face imposibilă aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), obiectiv asumat în capitolul de politică externă al programului de guvernare.

Potenţialul pe termen lung al României, inclusiv de a ajunge una dintre cele mai importante economii ale UE, poate fi atins prin canalizarea energiilor către un astfel de obiectiv major şi prin respectarea principiilor de transparenţă, stabilitate şi predictibilitate, a mai adăugat CIS, în decembrie.