CCR: Reţinerea garanţiei de bună conduită în cazul contestaţiilor respinse, declarată neconstituţională

Curtea Constituţională a decis ieri că este neconstituţională prevederea legislativă prin care autorităţile au obligaţia de a reţine garanţia de bună conduită la contractele de achiziţie în cazul în care contestaţiile sunt respinse de Consiliul pentru Soluţionarea Contestaţiilor sau de instanţe, potrivit unui comunicat emis de Curte.

Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor articolului 271(2), alineatele 1 şi 2 ale OUG 34/2006 (Decizia Curţii 5/15.01.2014), introduse prin Ordonanţa de urgenţă 51/2014, care a legiferat obligaţia oricărui contestator în materia achiziţiilor publice de a indisponibiliza în faţa autorităţii contractante o garanţie de bună conduită în cuantum de 1% din valoarea contractului ce urma a fi atribuit. Ulterior respingerii contestaţiei ori cererii operatorului economic, această garanţie urma a fi transferată definitiv în contul autorităţii contractante.

Dispoziţiile vor fi suspendate de la momentul publicării deciziei Curţii în Monitorul Oficial, iar ulterior efectele juridice ale textelor neconsitutuţionale vor înceta dacă în termen de 45 de zile de la momentul publicării nu sunt înlăturate prin lege cauzele de neconstituţionalitate.

Cuantumul garanţiei de bună conduită se stabileşte prin raportare la valoarea estimată a contractului ce urmează a fi atribuit, şi este în general de 1% din valoarea estimată, dar nu mai mult de 25.000 euro pentru contractele de până la 5 milioane euro şi nu mai mult de 100.000 de euro pentru contractele de peste 5 milioane euro.

Autorul excepţiei a fost societatea Passavant Roediger GmbH, reprezentată de Ţuca Zbârcea & Asociaţii, printr-o echipă coordonată de Ionuţ Şerban, avocat asociat, şi Dan Cristea, avocat colaborator coordonator.

"Este o realizare foarte importantă atât pentru domeniul achiziţiilor publice din România, redeschise fiind posibilităţile reale de cenzură judiciară a actelor diferitelor autorităţi contractante, cât şi pentru practica de achiziţii publice a societăţii noastre", a declarat Ionuţ Şerban.

Anterior soluţionării acestei excepţii de neconstituţionalitate, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, prin preşedintele Lorand Lehel Bogdan, se declarase împotriva constituţionalităţii prevederilor privind instituirea garanţiei de bună conduită, argumentând că este prea mare cuantumul acestei garanţii raportat la natura, obiectul şi piaţa existentă în prezent în România.

În acelaşi timp, în cadrul demersurilor preliminare unui eventual proces de infringement, Comisia Europeană arăta că "măsura ar putea fi considerată disproporţionată şi merge dincolo de ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului propus, anume limitarea contestaţiilor abuzive. De asemenea, pare a avea un efect descurajant general asupra operatorilor economici".

Cu toate acestea, autorităţile române au insistat pe aceste prevederi tocmai din cauza numărului mare de contestaţii care se soluţionau cu respingere, dar care blocau proiecte şi angajau resurse ale contractorilor pentru reprezentare în instanţe, fără a beneficia de despăgubiri ulterioare.