Cotaţia criptovalutei Bitcoin a marcat un salt de 37,37%, în intervalul 19 - 26 iunie, într-o mişcare parabolică de continuare a tendinţei ascendente pe care cea mai importantă monedă digitală s-a înscris începând cu luna aprilie a acestui an, după ce preţul atinsese un minimum de 3.250 de dolari în decembrie 2018.
Şi alte monede virtuale au marcat aprecieri semnificative ale cotaţiilor în perioada menţionată, interesul investitorilor pentru criptomonede menţinându-se ridicat în ultimele luni pe măsură ce investitori instituţionali precum Fidelity Investments au anunţat că vor începe să le permită clienţilor să cumpere şi să vândă active digitale, iar Facebook şi-a făcut publice planurile pentru lansarea propriei monede digitale, denumită Libra. Analiştii consideră că proiectul va conduce la acceptarea monedelor virtuale în efectuarea de plăţi electronice, în detrimentul monopolului deţinut de bănci. Totuşi, momentan, evoluţia cotaţiei Bitcoin pare mai degrabă a aminti de ultima evoluţie asemănătoare a preţului criptomonedei, din 2017, când Bitcoin a atins un maximum de aproape 20.000 de dolari în decembrie 2017, pornind de la circa 4.000 de dolari în octombrie 2017, doar pentru a se prăbuşi la 6.000 de dolari la începutul lunii februarie 2018.
De altfel, evoluţia preţului monedei digitale Bitcoin nu a fost perturbată de anunţata opoziţie a băncilor centrale şi a instituţiilor financiare din ultimele săptămâni, ce au anunţat şi cerut demararea unor eforturi de reglementare cu privire la criptomoneda pe care Face-book a anunţat că plănuieşte să o lanseze anul viitor.
Reuters informa în 18 iunie că guvernul francez plănuieşte să formeze un grup de lucru în cadrul G7 ce va studia modul în care băncile centrale se pot asigura că monedele digitale precum Libra sunt guvernate de reglementări ce vizează activităţi de spălare de bani, fiind urmărită crearea unui cadru de reguli pentru protejarea consumatorilor, potrivit guvernatorului băncii franceze.
Totodată, ministrul francez de finanţe Bruno Le Maire a fost citat spunând că Libra "nu poate şi... nu trebuie să se întâmple" şi că "iese din discuţie" ca moneda Libra "să devină o monedă suverană (n.r. de schimb)".
Practic, Facebook s-a asociat cu alte 27 de organizaţii din toată lumea pentru crearea Libra, moneda având la bază tehnologia blockchain, planul fiind de a fi lansată în 2020.
Libra este considerat un mijloc de a conecta persoanele care nu au acces la platformele bancare tradiţionale şi, cu aproape 2,4 miliarde de utilizatori care folosesc Facebook în fiecare lună, Libra ar putea schimba regulile jocului în ceea ce priveşte transferurile de bani şi plăţile electronice.
Pe lângă eforturile reţelei de socializare, multe alte companii şi-au anunţat intenţia de a construi propriile servicii utilizând Libra, de la companii de plăţi precum Mastercard, PayPal, PayU, Stripe şi Visa şi servicii populare cum sunt Booking, eBay, Farfetch, Lyft, Spotify şi Uber, la organizaţii non-profit care au o activitate importantă pentru incluziunea financiară, precum Kiva, Mercy Corps şi Women's World Banking, şi companii din spaţiul criptomonedelor, ca Anchorage, Coinbase, Xapo şi Bison Trails.
În orice caz, după ce cotaţia Bitcoin a depăşit miercuri rezistenţa de la 13.000 de dolari, tranzacţionându-se în preajma pragului de 14.000 de dolari (maximul lui 2019 - 13.857 de dolari), un maximum al ultimelor 17 luni, moneda digitală a înregistrat ieri un recul semnificativ de peste 1.700 de dolari, în doar cincisprezece minute, după ce platforma exchange-ului american Coinbase a devenit inoperabilă.
Conform CoinDesk Price Index, criptovaluta se tranzacţiona ieri, în jurul orei 11:25, la circa 12.178 de dolari, încercând să marcheze o revenire către ultimele maxime după ce atinsese, după prăbuşirea platformei Coinbase, un minim recent de 11.908 de dolari.
Potrivit "coinmarketcap.com", ieri, în jurul orei 11:25, valoarea de piaţă a criptomonedei era de 216,78 miliarde de dolari.
Trecând la activele tradiţionale, la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), topul randamentelor, în perioada 19 - 26 iunie, a fost condus de acţiunile Cond-mag (COMI), care au marcat un salt de 9,67%, în raport cu moneda euro.
Pe poziţia secundă s-au regăsit titlurile Digi Communications (DIGI), care au înregistrat o creştere 6,61%, în perioada menţionată, în timp ce acţiunile Electroputere (EPT) completează topul celor mai rentabili emitenţi, cu o apreciere de 5,69%, în perioada analizată.
Indicele BET, al celor mai lichide şaisprezece titluri de la bursa locală, a înregistrat o creştere de 0,91%, în raport cu moneda unică europeană, în timp ce BET-XT, compus din cele mai tranzacţionate 25 de acţiuni de la BVB, a raportat o apreciere de 0,64%.
Din cadrul ambelor coşuri de acţiuni, cel mai bun randament a fost avut de titlurile DIGI.
Indicele BET-FI, al celor cinci SIF-uri plus Fondul Proprietatea (FP), a marcat cel mai mic avans din cadrul celor trei coşuri de acţiuni analizate la această rubrică, cu o creştere de 0,38%, în perioada 19 - 26 iunie, în raport cu moneda euro. Totodată, acţiunile SIF Transilvania (SIF3), care afişează o apreciere de 2,03%, reprezintă titlurile cu cea mai bună performanţă din cadrul acestui coş de acţiuni.
Topul fondurilor de investiţii, în intervalul 18 - 25 iunie, este condus de titlurile FDI Audas Piscator, care au urcat cu 1,42%.
Pe poziţia secundă în acest clasament s-a clasat FDI Monolith, cu o apreciere de 1,24%, în timp ce titlurile Certinvest BET Index, care au urcat cu 1,15%, completează topul fondurilor de investiţii.
Cotaţia aurului a înregistrat o creştere de 3,34, tranzacţionându-se ieri, în jurul orei menţionate, la 1.404 de dolari/uncie, în timp ce cursul monedei naţionale, în raport cu cea europeană, s-a apreciat, în intervalul 19 - 26 iunie, cu 0,13%.
Depozitele bancare în euro au avut o rentabilitate de 0,01%, în perioada avută în vedere, în timp ce depozitele în lei ar fi adus un câştig de 0,16%.
• Precizări:
Randamentele plasamentelor analizate la această rubrică sunt raportate la moneda europeană. Randamentele calculate sunt cele mai bune pe fiecare categorie de plasament, fără a fi luată în calcul lichiditatea tranzacţiilor. Indicii Bursei de Valori Bucureşti sunt calculaţi pe baza cotaţiilor de închidere, în timp ce în cazul acţiunilor, în calcul este folosit preţul mediu. Piaţa AeRO nu este avută în vedere. Valorile unitare ale fondurilor mutuale utilizate în analiză sunt cele aferente perioadei precizate în grafic. Articolul nu reprezintă o sugestie de investiţii.