Centrala nucleară de la Cernavodă, în continuare expusă unor accidente majore

Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană au solicitat la patru ani după efectuarea unor teste de stres la centrala nucleară de la Cernavodă ca urmare a accidentului de la Fukushima, problemele scoase în evidenţă de către echipa de evaluare nu sunt remediate în totalitate, potrivit unui comunicat remis azi redacţiei.

Conform analizei critice a planului naţional de acţiune post Fukushima, actualizat la sfârşitul anului trecut, analiză realizată de o reţea de ong-uri din Europa Centrală şi de Est, centrala de la Cernavodă este expusă riscului seismic, inundaţiior şi unor evenimente meteorologice extreme.

Centrala nucleară de la Cernavodă este situată într-o zonă extrem de inadecvată, consideră cei care au evaluat-o, deoarece regiunea este predispusă la cutremure. Cu toate acestea, în prezent, mijloacele de gestionare a accidentelor severe nu sunt suficiente pentru a preveni sau pentru a atenua consecinţele acestora.

Concret, deşi echipa de evaluare a criticat faptul că nu sunt prevăzute măsuri pentru creşterea rezistenţei la cutremure iar limitele de siguranţă nu au fost cuantificate în mod adecvat, autoritatea de reglementare CNCAN susţine în continuare că alte înbunătăţiri nu sunt necesare. Asta dovedeşte că autorităţile române nu înţeleg ideea de test de stres, consideră autorii studiului. Deşi probabilitatea unui cutremur de peste limita de proiectare a centralei este scăzută, persistă posibilitatea unui cutremur puternic care ar putea declanşa un accident grav.

Testele de stres au mai arătat că "protecţia împotriva inundaţiilor este şi ea insuficientă. Un număr semnificativ de echipamente de siguranţă sunt situate în camere subterane ale centralei, ceea ce face necesară instalarea unor uşi etanşe, rezistente la inundaţii. Acest lucru ar fi trebuit finalizat până în anul trecut, dar acum realizarea acestora este amânată pentru finalul anului 2015. În loc de măsuri tehnice fiabile sunt puşi la dispoziţie saci de nisip".

Despre capacitatea centralei de a rezista la condiţiile meteorologice extreme, cum ar fi vânturi puternice, zăpadă şi ploaie, echipa de evaluare a găsit găsit puţine informaţii.

"Este nevoie în continuare de îmbunătăţiri în zona bazinului de stocare al combustibilului uzat, care se află în afara zonei izolate, astfel, în caz de accident grav o revărsare majoră de substanţe radioactive ar putea avea consecinţe periculoase.

Majoritatea acţiunilor de intervenţie în cazul unui accident grav în zona bazinului de stocare sunt programate a fi efectuate cu echipamente mobile, echipamente care au fost achiziţionate şi testate, dar care nu sunt stocate în siguranţă şi nu prezintă garanţia ca vor fi suficiente", mai precizează specialiştii terra millenium.

"Toate acestea se adăugă la faptul că proiectul reactoarelor de tip CANDU este unul învechit, realizat în ani 70. Mai multe puncte slabe de proiectare ale reactorului nu pot fi remediate, în special cele legate de posibilitatea unei variaţii puternice de energie în cazul căderii sistemelor de siguranţă şi vulnerabilitatea împotriva riscurilor externe. Mai mult decât atât, degradarea tuburilor de presiune cauzată de îmbătrânirea acestora este o problemă persistentă la centralele de tip CANDU iar semne se întâmplă asta şi la centrala de la Cernavodă există deja", mai declară comunicarea.

De asemenea, centrala este vulnerabilă şi la atacuri teroriste.

Centrala de la Cernavodă a fost evaluată după accidentul de la Fukushima împreună cu restul centralelor din Uniunea Europeană, în privinţa a trei aspecte: pericolele externe, pierderea sistemelor de securitate şi gestionarea accidentelor grave. În planul naţional de acţiune care a fost efectuat după aceste teste au fost identificate 33 de măsuri necesare pentru remedierea deficienţelor. Până la sfârşitul anului trecut, erau implementate în totalitate 24 de măsuri. Restul sunt planificate a fi finalizate până la sfârşitul anului curent.

Raportul "Patru ani după Fukushima: Sunt centralele nucleare mai sigure?" a fost lansat ieri şi reprezintă o analiză critică a planurilor naţionale actualizate de acţiune post Fukushima din patru ţări: Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria şi România.