Schimbările climatice reprezintă o provocare pentru întreaga lume. Guvernele, oamenii de ştiinţă, mediul universitar au înţeles că este absolut necesar să se răspundă acestei provocări, astfel că sunt derulate tot mai multe programe de cercetare şi sunt alocate fonduri consistente în acest sens. Nici ţara noastră nu face excepţie. Un consorţiu naţional coordonat de Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj Napoca a câştigat organizarea unui centru de competenţă cu privire la schimbările climatice, printr-un proiect în valoare de aproximativ 3,8 milioane de euro.
Potrivit UBB, din consorţiul naţional mai fac parte Universitatea din Bucureşti, institute naţionale de referinţă (INCAS, INOE), Şcoala Naţională de Meteorologie (din Administraţia Naţională de Meteorologie), alţi agenţi academici şi/sau socio-economici (INDECO, INOESY, AB Research Group, CIT-IRECSON, ECOMAPS).
Rectorul UBB Cluj-Napoca, profesor universitar doctor Daniel David a declarat: "Era absolut normal ca un Centru naţional de competenţă de acest tip să aibă un nucleu la Cluj-Napoca, în condiţiile în care domeniul este, prin UBB, unul de vârf în ţară şi relevant internaţional (ex. infrastructura academică a UBB face parte din reţeaua europeană ACTRIS), iar noua specializare inteligentă a oraşului angajată de UBB, InfoBioNano4Health, include şi această componentă legată de sănătatea mediului. În plus, Centrul vine să completeze instituţiile din UBB în acest domeniu fundamental pentru civilizaţia umană în acest moment al evoluţiei ei, şi anume recent aprobata Catedră UNESCO în Sustenabilitate şi Schimbări Climatice". Conform sursei citate, alte patru astfel de centre de competenţă vor fi organizate la Bucureşti, în domeniul protejării ecologice a oceanelor şi resursei de apă, iar UBB face parte în unul dintre ele. De asemenea, rectorul universităţii clujene a arătat că în municipiul Cluj-Napoca a mai fost adus, recent, un Centru de competenţă în domeniul oncologiei (cancerului), de către echipa Institutului Oncologic "Prof. univ. dr. Ion Chiricuţă", de care va putea beneficia întregul sistem de sănătate din oraş.
Temperaturi neobişnuite în toată Europa
Temperaturile pentru luna ianuarie au atins un maxim istoric în mai multe state din Europa: recordurile naţionale au fost depăşite în opt ţări, iar recordurile regionale în alte trei. La Varşovia, în Polonia, s-au înregistrat duminică 18,9°C, în timp ce la Bilbao, în Spania, au fost 25,1C - cu peste 10°C peste medie. Temperaturile atât de calde au făcut ca cireşii să dea în floare, mult mai devreme, în oraşul polonez Szczecin. Între timp, în Polonia sunt prognozate pentru zilele următoare ploi însemnate şi rafale puternice de vânt.
Temperaturile din Olanda, Liechtenstein, Lituania, Letonia, Republica Cehă, Polonia, Danemarca şi Belarus au depăşit recordurile naţionale pentru această perioadă. În Germania, Franţa şi Ucraina au fost doborâte recordurile la anumite staţii meteo. În Elveţia, temperaturile au atins 20 de grade, iar vremea caldă a afectat staţiunile de schi din Alpi, unde nu este zăpadă. Cu doar câteva zile mai înainte, Marea Britanie, Irlanda, Franţa şi Spania anunţaseră că anul 2022 a fost cel mai călduros an înregistrat vreodată. În Marea Britanie, fiecare lună, cu excepţia lunii decembrie, a fost mai caldă decât media. În decembrie însă a căzut zăpadă în multe părţi ale ţării, deşi acum condiţiile sunt mai blânde şi mai umede. Totuşi, nu în toată Europa este cald - în unele părţi ale Scandinaviei sunt prognozate temperaturi mai scăzute şi ninsori, iar la Moscova se aşteaptă ca temperatura să scadă până la minus 20 de grade Celsius în următoarele zile. Valurile de căldură au devenit mai frecvente, mai intense şi durează mai mult timp din cauza schimbărilor climatice provocate de om. Cu toate acestea, astfel de evenimente pe timp de iarnă nu au acelaşi impact asupra omului ca valurile de căldură din timpul verii, care se pot solda cu numeroase decese. Planeta s-a încălzit deja cu 1,1 grade Celsius faţă de începutul erei industriale, iar temperaturile vor continua să crească, dacă guvernele din întreaga lume nu reduc drastic emisiile.
Vremea deosebit de caldă din Europa a venit în timp ce America de Nord se confruntă cu furtuni severe, la câteva zile după ce un val de frig ucigător a făcut peste 60 de morţi. Ninsori abundente şi ploaie îngheţată au fost prognozate pentru unele regiuni din nordul Midwest, în timp ce furtuni puternice şi tornade sunt aşteptate în Texas, Oklahoma, Arkansas şi Louisiana.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2023, 15:53)
Ar fi si cazul sa se invete schimbarile climatice. Pentru actuala si trecutele generatii de "oameni de stiinta climatica" au ratat multe prognoze. In 1989, ONU ne transmitea avertismentul ca in 30 de ani, temperatura medie a planetei va creste, in cel mai optimist caz cu 1-5 C. In realitate, pana in 2021 ea a crescut doar cu 0.5C.
Ne-au avertizat atunci in 1989 ca oceanele vor creste cu 1 metru in 30 de ani, dar pana in 2021 au crescut cu doar 7 cm.
Clar niste incompetenti.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.01.2023, 16:23)
Era ONU preocupata de schimbari climatice in 1989?