CES vrea un nou Memorandum cu FMI

• Partenerii sociali vor înainta săptămâna aceasta amendamente la Memorandumul propus de Guvern, după ce proiectul iniţial nu a obţinut avizul CES

Plenul Consiliului Economic şi Social nu a vizat ieri proiectul de Memorandum semnat de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

După aproape două ore şi jumătate de dezbateri în contradictoriu asupra proiectului, sindicatele şi patronatele au ajuns la un consens şi au decis ca CES să înainteze Guvernului zilele acestea o scrisoare prin care vor cere ca proiectul de Memorandum să fie reformulat şi să cuprindă măsurile propuse de partenerii sociali.

Părţile au convenit ca pentru acest demers să fie alocată maxim o săptămână (până lunea viitoare), pentru ca noul proiect de Memorandum să poată fi adoptat în şedinţa de Guvern de miercurea viitoare.

Tentativele de vot pentru acordarea unui aviz asupra Memorandumului au eşuat rând pe rând.

Sindicatele s-au pronunţat încă de la bun început împotriva proiectului iniţiat de Guvern, patronatele au optat pentru acordarea unui aviz favorabil, însă doar cu amendamente, iar reprezentanţii Guvernului au votat pentru menţinerea formei actuale.

În forma actuală a proiectului de Memorandum, Guvernul estimează pentru anul curent o creştere economică în jur de zero sau uşor negativă.

Sindicatele au avertizat că, dacă Guvernul va adopta în şedinţa de miercurea aceasta proiectul de Memorandum în forma actuală, atunci vor întrerupe dialogul social şi vor lupta până la schimbarea actualului cabinet.

• Proiectul propus de Guvern

Proiectul prevede începând cu 1 iunie o reducere cu 25% a salariilor, sporurilor şi altor plăţi de natură socială pentru toţi angajaţii din sectorul public. De asemenea, proiectul prevede reducerea subvenţiilor pentru încălzire şi reducerea transferurilor către autorităţile locale.

De asemenea, proiectul mai prevede diminuarea cu 15% a pensiilor şi altor transferuri sociale. Printre altele, proiectul mai prevede lichidarea companiei energetice "Termoelectrica" (prin separarea activelor viabile şi închiderea restului companiei până la finele lunii iunie 2011), precum şi privatizarea companiei CFR Marfă până la finele lunii martie 2011.

De asemenea, AVAS va finaliza, conform proiectului, vânzarea celor 18 companii mici aflate integral în portofoliul său în cursul anului 2010 şi va vinde participaţiile minoritare pe care le deţine în cel puţin 150 de alte companii.

• Ce propun sindicatele

Liderii de sindicat prezenţi ieri la dezbaterea CES au prezentat o serie de propuneri la proiectul Guvernului. Printre acestea se numără îngheţarea pensiilor în loc de reducerea lor cu 15%, creşterea salariului minim la 705 lei, păstrarea tichetelor de masă, renunţarea la reducerea veniturilor cu 25% în companiile de stat, precum şi diminuarea cheltuielilor materiale ale Guvernului.

În privinţa privatizărilor, sindicaliştii cer stoparea privatizărilor pe perioada crizei a companiilor şi regiilor mari şi păstrarea CFR Marfă la stat.

• Ce propun patronatele

Liderii organizaţiilor patronale s-au pronunţat împotriva reducerii pensiilor mai mici de 1.000 lei şi împotriva reducerii cu 25% a veniturilor la nivel de salariat.

În schimb, patronatele ar fi de acord cu reducerea cu 25% a fondului de salarii şi cu creşterea veniturilor din retribuţii.

Patronatele vor propune o serie de măsuri pentru stimularea economiei şi vor cere autorităţilor să adopte legea parteneriatului public privat.

• Vlădescu: "Nu putem reduce cheltuielile materiale şi de capital"

Ministrul de Finanţe Sebastian Vlădescu susţine că Guvernul nu poate reduce cheltuielile materiale şi de capital.

Conform ministrului, diminuarea cheltuielilor materiale ar fi o mare eroare pentru că ar bloca, practic, procesul de achiziţii publice, fapt ce ar avea un impact negativ asupra agenţilor economici.

În ceea ce priveşte cheltuielile de capital, ministrul a spus că reducerea acestora ar duce la imposibilitatea atragerii de fonduri europene, nemaifiind în acest sens resurse financiare necesare pentru cofinanţarea proiectelor.

Ministrul a explicat că, fără reducerile de cheltuieli, datoria publică a României ar putea ajunge, în următorii doi ani la 50% din produsul intern brut: "Datoria publică va creşte până la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fără măsurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depăşit, în 2011, 50% din PIB, de la circa 30% în prezent".

Nu în ultimul rând, ministrul de finanţe a menţionat că, dacă Guvernul ar fi majorat TVA la 24% şi cota unică la 20%, tot nu ar fi acoperit ajustarea deficitului bugetar cu 2,3 puncte procentuale. El a explicat că pe deficitul de 6,8% din PIB convenit cu FMI statul trebuie să împrumute bani noi, fără rostogolirea obligaţiilor curente angajate, de 7,5-8 miliarde euro, ceea ce va urca datoria publică la 36-37% din PIB anul acesta şi la 40% anul viitor.

În condiţiile unui deficit prognozat de 9,1% din PIB, fără măsuri suplimentare, suma de finanţat s-ar fi dus la 10,5-11 miliarde euro, iar în 2011, după o ajustare a deficitului de la 9 la 7%, la încă 8-9 miliarde euro.

"Astfel, în doi ani am fi avut 20 miliarde euro bani la datoria publică. În doi ani, datoria publică se ducea de la aproximativ 30% din PIB la peste 50% din PIB. Gândiţi-vă la o gospodărie care îşi majorează datoria cu peste 50% şi nu îşi creşte şi veniturile subsecvente", a spus Vlădescu.

Sebastian Vlădescu a mai precizat că săptămâna aceasta Guvernul va prezenta un pachet de măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale.