Cinci luni, de sîmbătă pînă marţi

Congresul Naţional PSD a fost amînat. Nu este clar cine l-a amînat - Biroul de Coordonare PSD, sau Adrian Năstase însuşi. Coincidenţa face ca amînarea să survină în acelaşi timp cu desfăşurarea primei şedinţe a Biroului de Coordonare. Dar ştirea amînării Congresului a fost furnizată de purtătorul de cuvînt PSD pe cînd Biroul de Coordonare de abia îşi începuse şedinţa de marţi seara. Ceea ce naşte suspiciunea că amînarea nu este decizia Biroului, ci a lui Adrian Năstase.

Biroul de Coordonare a fost inventat sîmbătă, concomitent cu "autosuspendarea" Delegaţiei Permanente a PSD - organul statutar de conducere al partidului. Biroul de Coordonare este menit să asigure (aşa cum îi este numele) coordonarea PSD pînă la (şi în vederea) Congresului. Este un organ provizoriu. De sîmbătă, pînă marţi seara - trei zile - PSD nu a fost nici condus executiv de Delegaţia Permanentă, nici coordonat provizoriu de Biroul de Coordonare.

PSD este cel mai mare partid din România. Este cel mai influent, este partidul la putere. Cum poate un astfel de partid să zacă trei zile fără conducere? Şi de ce nu se miră nimeni că PSD a zăcut trei zile fără nici un fel de conducere?

Întrebarea este o tîmpenie. Răspunsul este la mintea cocoşului: conducerea şi coordonarea partidului au fost asigurate de Adrian Năstase.

Deşi din punct de vedere logic era de prevăzut ca, în aceste trei zile, Adrian Năstase să nu-şi mai vadă capul de treabă - ar trebui să fie greu să îndeplineşti cu seriozitate şi funcţia de premier şi pe cea de preşedinte de partid şi să te încarci, pe deasupra, şi cu responsabilitatea lucrărilor organului său colectiv de conducere - pare că a făcut faţă sarcinilor perfect. Ăst timp, nu s-a petrecut nici o dereglare pe niciunde. Ba, chiar, probabil că, de sîmbătă, pînă marţi, Adrian Năstase a răsuflat uşurat. Pentru prima oară după trei ani şi jumătate, nu a mai trebuit să facă echilibristică între puternicele forţe contrare din PSD. Le-a încremenit şi a intrat în vacanţă (presupun că este o vacanţă de studii asupra tacticilor politice interne partidului).

Contrar celor care presupun că răsturnările din PSD ar semnifica intenţia lui Adrian Năstase să-şi taie cordonul ombilical care îl leagă de "bunicuţa" de la Cotroceni, susţin, ca mai verosimil, scenariul conform căruia, dimpotrivă, "viaţa l-a aliniat pe arogant", aşa cum l-a ameninţat Ion Iliescu pe Năstase, la începutul anului 2002.

De pildă, mi se pare foarte puţin probabil ca Delegaţia Permanentă să se "autosuspende" la sugestia lui Adrian Năstase, aşa cum umblă vorba prin tîrg. După măcelul din alegerile locale, Adrian Năstase nu şi-a diminuat doar legitimitatea la conducerea Guvernului, ci i-a scăzut însăşi autoritatea în partid. În aceste condiţii, putea Năstase să-i sugereze orice Delegaţiei Permanente, numai "autosuspendarea" nu. Fanii lui Ion Iliescu nu ar fi acceptat-o, nicidecum, dacă ar fi fost de capul lor. S-ar fi rupt în lupte fratricide. Dar, probabil că n-au fost de capul lor. Posibil ca "bunienţa" să le fi cerut, în mod expres, să se "autosuspende". Viaţa îl aliniase deja pe arogant...

Singura lui speranţă a rămas să se hrănească prin buric, direct de la Cotroceni, fără crîcnire, atît cît şi cum îi dictează "dieta" părintele său politic. Care are experienţă.

Experienţa politică a lui Ion Iliescu cuprinde şi conducerea autoritară. Experienţa lui Ion Iliescu spune că în perioadele de criză trebuie instituită dictatura.

Din această perspectivă, demisiile capilor PSD din funcţiile teritoriale le retează sursele de rezistenţă. Iar suspendarea Delegaţiei Permanente le anulează puterea. Invenţia provizoriului Birou de Coordonare rătăcit şi fără personalitate (marţi, membrii săi nici nu prea ştiau de ce s-au adunat) are menirea să consacre conducerea autoritară, în nume personal. Iar numele dictatorului posibil să nu fie "Adrian Năstase". Ci "Ion Iliescu".

Căci nu este în firea lucrurilor ca, după ce pierzi alegerile, să cîştigi partidul.

Restructurarea PSD este reală, dar nu cea... aparentă. Dacă restructurarea ar fi ţintit ca, într-adevăr, PSD să răspundă blamului primit la alegerile locale, atunci primul demis ar fi fost Adrian Năstase. Ar fi fost demis din funcţia de preşedinte PSD şi în mod normal şi de la conducerea Guvernului.

Năstase este primul responsabil de eşecul din alegeri. Nu vicepreşedinţii PSD, nu baronii locali. Ci Adrian Năstase. A avut tot la îndemînă - o perioadă norocoasă în conjunctura internaţională pentru politica noastră externă, a avut pace socială, a avut disciplină în partid, a stăpînit administrarea teritorială a ţării, a confiscat presa, a avut fonduri pentru campania electorală. Ca să eşuezi în astfel de condiţii trebuie să fii repetentul clasei.

Cu toate astea, Adrian Năstase nu a demisionat. Este singurul care, "şi-a asumat" responsabilitatea eşecului în alegeri şi care, totuşi, a rămas în funcţii.

Cel puţin, aparent. În realitate, probabil că "arogantul", dimpreună cu toţi ai lui, a fost "aliniat". Şi execută planul de la Cotroceni, fără crîcnire. Ion Iliescu şi-a recuperat conducerea absolută a partidului, cu cinci luni înainte să se retragă de la Preşedinţie. Ba, cu degetele lui Năstase, mai cîntă şi pe clapele guvernării.

Cînd apologeţii lui Adrian Năstase ni-l prezintă pe calul alb al curăţirii PSD - acel Adrian Năstase necunoscut, bărbat cu mînă de fier, eliminînd în doi timpi şi trei mişcări tot putregaiul care se acumulase în trei ani în PSD - ei nu vor să ne explice de ce a aşteptat să piardă alegerile ca să "restructureze" partidul. Şi dacă le cîştiga? Atunci nu-l mai "restructura"? Vor să spună apologeţii premierului că, de acum încolo, Guvernul Adrian Năstase va asigura echitatea socială - economică-financiară şi că şi-a dat seama, brusc, după alegeri, că nu sînt corecte discriminările, favoritismele şi corupţia pe care le-a tolerat (sau, chiar, cultivat) timp de trei ani şi jumătate? Haida-de!

Dar, de fapt, vorba lui Ion Iliescu - "asta nu vă priveşte pe voi!" Că se restructurează sau nu PSD-ul, este treaba lui, în bătătura lui. Că îşi pierde caracterul democratic sau nu, este treaba lui. Că-l conduce Năstase sau că îl conduce, de fapt, Iliescu, este treaba lor. Faptul că traversăm o perioadă a "dictaturii de catifea" ne atinge prea puţin pe noi, cei antrenaţi în regimul lui Ceauşescu. Pe noi, electoratul, ne interesează, cu adevărat, doar ce ne mai poate oferi PSD la guvernare, pînă în toamnă, indiferent că partidul ar mai fi condus timp de cinci luni, tot aşa cum a fost condus de sîmbătă pînă marţi...

Şi nu prea văd ce...