English
La întrebarea din titlu răspunsul ar fi parlamentul în privinţa asigurării respectării drepturilor omului şi libertăţilor cetăţeneşti şi/sau CSAT în privinţa asigurării interesului naţional şi a coordonării politice. Dar în ce priveşte DGPI lucrurile nu stau deloc aşa! Nu este deci de mirare că noua formulă a vechiului "doi şi un sfert" este în centrul unui nou scadal:
Deşi Direcţia Generală de Protecţie Internă (DGPI) părea să dezmintă joi, 6 iulie, informaţia prezentată de RISE Project în articolul "Serviciul lor secret", publicat în aceiaşi zi pe propriul site şi devenit ştirea zilei, ideea că există o anchetă mai veche a serviciului de informaţii a Ministerului de Interne privind acţiunile la purtător privind aşa numita afacere Tel Drum a intrat în atenţia opiniei publice. Să fi avansat RISE Project o ştire contrafăcută (fake news)? Sau să i se fi întins o capcană? Există sau nu celebra Notă privind aspecte care afectează climatul socio-economic al judeţului Teleorman?
Dar lectura comunicatului de presă nu este deloc lămuritoare: "Direcţia Generală de Protecţie Internă respinge ferm alegaţiile potrivit cărora presupusul document secret ar aparţine unităţii şi, ca structură responsabilă în materia asigurării coordonării şi controlului activităţilor pentru protecţia informaţiilor clasificate la nivelul structurilor MAI, subliniază că, potrivit prevederilor legale în vigoare, acest tip de documente se gestionează de către emitenţi." Ce ar fi de înţeles din această exprimare neclară? Că DGPI "respinge ferm" că ar deţine "presupusul document secret", că informaţiile lansate de RISE Project sunt " alegaţii" şi că "acest tip de documente se gestionează de către emitenţi". Să existe oare un alt emitent? Ştie altceva DGPI? Oricum, în faţa primei crize majore prin care trece de când fost numit de către noul prim ministru Mihai Tudose (oare de ce s-o fi grăbit cu această numire?) director general al DGPI colonelul Mihai Cristian Mărculescu - altfel ofiţer de carieră care fusese împuternicit încă din 23 noiembrie 2016 să gestioneze un nou serviciu tocmai creat de primul ministru Dacian Cioloş - serviciul secret de la Interne pare în cel mai bun caz confuz.
Să fie acesta un semn la efectelor - avant la lettre - ale politizării acestui serviciu de către PSD? Dacă modificările aduse în Parlament la OUG 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Poliţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne vor intra în vigoare, atunci DGPI va fi la dispoziţia ministrei Carmen Dan Ori, nu aceasta fusese intenţia iniţiatorilor OUG 76 care prevedeau că directorul general al DGPI urma să fie numit în funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului afacerilor interne, cu avizul CSAT. Ori acum, după modificările din Senat din primăvară nu mai este loc nici pentru prim ministru, nici CSAT! Deja Curtea Constituţională a respins pe 21 iunie obiecţia de neconstituţionalitate formulată de senatorii PNL considerând că nu este nevoie de acordul CSAT şi că numirea unui civil la conducerea DGPI ar fi "o garanţie a respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor vizate de activitatea acestui serviciu de informaţii". Unii s-ar putea gândi, acum, după dezvăluirile RISE Project, că ar fi vorba despre "persoane" precum Liviu Dragnea şi prietenii săi!
Oricum, în privinţa "alegaţiilor", DNA confirma parţial, tot printr-un comunicat de presă din 6 iulie, ancheta publicată de RISE Project şi anunţa că ar exista, încă din februarie 2016 un dosar de urmărire penală in rem care vizează infracţiuni de corupţie şi asimilate corupţiei pentru care s-au solicitat "relaţii de la autorităţile naţionale şi de la autorităţile din Brazilia".
Să fie ancheta RISE Project o încercare a DNA de a contraataca după ofensiva îndârjită la care a fost supus în ultimele luni? Ar fi o ipoteză de lucru plauzibilă, dar aceasta nu rezolvă problema centrală: a fost sau nu a fost implicat Liviu Dragnea în afacerea Tel Drum?
Încercarea de preluare a DGPI este interesantă tocmai din acest punct de vedere. Căci, în numele luptei împotriva "statului paralel" şi a aşa numitei "duble comenzi" asistăm la un efort concertat de transformare a regimului politic din România la care participă atât aproape toate partide politice parlamentare cât şi Curtea Constituţională care are a contesta că preşedintele are prioritate constituţională asupra domeniilor rezervate prevăzute la 87 din Constituţie - politica externă, apărarea ţării sau asigurarea ordinii publice. Funcţionarea unui serviciu secret ar ţine de acest domeniu rezervat, dar Curtea Constituţională, care pare să fie "arma secretă" a actualei majorităţi parlamentare, pare să aibă o altă interpretare.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.07.2017, 03:34)
Deocamdată, ce scrie Pârvulescu despre arma secretă DGPI sunt prostii.
Problema care se rezolvă prin ocolirea CSAT este consensul decizional. Reorganizarea serviciului face ca el să nu se mai ocupe de siguranța națională, nici de anchete penale, spălări de bani, etc.
19 iulie 2012: Presedintele interimar Crin Antonescu a declarat, joi, ca a propus in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii revocarea din functie a sefului STS, generalul Marcel Opris, dar decizia a fost blocata de consilierul prezidential Iulian Fota, relateaza Agerpres. "Dupa opinia pe care eu mi-am putut-o forma, in legatura cu toate legile si regulamentele consultate, aceasta instalare este in afara legii. Nu are acoperire legala. Eu am facut astazi in CSAT propunerea eliberarii din functie, revocarii din functie a domnului Opris. Deciziile CSAT se iau prin consens, deci cu toate voturile, toti membrii au votat aceasta propunere. Domnul consilier prezidential al domnului Basescu, Iulian Fota, care altfel este in concediu, s-a prezentat la sedinta si s-a opus. In felul acesta, nu am putut lua inca o decizie", a declarat Antonescu.
Orice aviz fiind luat în consens, orice propunea ministrul de interne era refuzat până când pica cel care trebuie securiștilor de bine.
Să demontăm și aberația lui Pârvulescu referitoare la art 87.
"ARTICOLUL 87
Participarea la şedinţele Guvernului
(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
ARTICOLUL 80
Rolul Preşedintelui
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.
(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
ARTICOLUL 119
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii."
Pârvulescu este în stare să își creeze propria constituție în care Președintele are "prioritate constituțională" asupra ordinii publice. Apoi spune că acest domeniu este "rezervat". Mă întreb, a fost Iohannis în ședința de guvern în cazul Colectiv? Nu. Sau poate a fost când suporterii s-au bătut cu jandarmii în PIața Victoriei? Nu. Dacă și-a neglijat un rol fundamental, poate trebuie demis. Dar nu, nu îl putem demite pentru simplul fapt că în Constituție se spune "poate participa", nu "trebuie". Putem vedea și Rolul Președintelui, potrivit Constituției reale, nu cea imaginată.
Observăm că rolul DGPI este dat în felul următor: unitate de culegere de informații asupra riscului afectării activității MAI (deci unitate de protecție internă) și a riscurilor care tulbură grav ordinea publică (asta ne afectează pe toți). Dar nu securitatea națională. Nu apărarea țării. Pe hârtie, CSAT nu are ce aviza. Reproșurile la adresa CCR nu par a fi valabile.
Problema în țara asta este cum controlezi ce face un serviciu și nu ar trebui să facă, începând de la SRI, SIE și acum DGPI. "Câmpul tactic" al SRI în justiție era o operațiune permisă? Pârvulescu ce zice despre asta?
Un președinte este ales de electorat. O coaliție este la fel aleasă de electorat. Ambii actori sunt la fel de legitimi ca actori statali interni. Să se monitorizeze reciproc folosind fiecare câte un serviciu. Poate așa ajungem și la controlul puterilor în stat. Parlamentul nu are nicio putere pentru a efectua acest control. O vedem azi când Kovesi refuză să se prezinte în fața comisiei care investighează prezența ei în contextul politic al alegerilor din 2009.
1.1. Bla bla bla (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de Fu Du Chan în data de 10.07.2017, 06:18)
Articol scris degeaba
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2017, 08:29)
Lectii despre democratie cu miros de soparlite a la rus.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2017, 11:25)
soparlite sunt in capul tau unde au gasit mult loc liber, creierul lipsind
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2017, 11:47)
Lectia despre democratie pe care ne-o da cu generozitate Cristi C este atat de simplista incat duce in derizoriu aceasta problema interesanta. Probabil ca in Rusia asa functioneaza statul, simplu , eficient , unul stie tot si toti ceilalti executa sau sunt executati. Democratia autentica este putin mai complicata. De ce nu este bine ca 215 sa fie subordonata doar ministrului de interne ?
1. Ministrul de interne este numit politic. Este foarte usor ca, in anumite momente politice sensibile, cei aflati la putere sa inceapa sa foloseasca acest serviciu pt a-si sicana adversarii.
2. Cristi C. spune o chestie simpla , dar gogonata. Este bine ca presedintele si coalitia sa se supravegheze reciproc, spune el . Suna bine , dar este doar o vrajeala care prinde la cei mai prosti informati.
In Romania , presedintele are o putere mult mai mica decat majoritatea parlamentara . Nu ? Parlamentul face legile si nu presedintele .
Pe de alta parte , CSAT insemna mai mult decat presedintele. Acolo voteaza si premierul , si ministrul de interne , si cel al apararii , directorii serviciilor etc. Deci CSAT este un organism democratic , in care au un cuvant greu de spus si cei din majoritatea parlamentara. Din acest motiv nu poti sa compari controlul exercitat de CSAT cu, controlul exercitat de un singur om .
Nu vreau sa ma lungesc . Discutia sigur poate continua. Nu este bine insa sa simplificam pana la absurd lucrurile complicate si sensibile si apoi sa venim sa dam lectii.
1.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.07.2017, 13:37)
Exact, nu te mai lungi fără informații. Caută întâi care este noul rol al DGPI, citează-l aici și retrage-ți spusele.
Când spui că "cei aflați la putere" ar putea folosi DGPI pentru a-și șicana adversarii.... sună cunoscut. Doar Kovesi a mai făcut asta până acum. Care era replica anticorupților? Dacă ești cinstit, nu are de ce să-ți fie frică! Cui îi este frică de DGPI? Anticorupților? De ce le-ar fi lor frică? Sunt imaculați.
Greșești de milioane de ori. CSAT nu ar fi controlat DGPI, nici în varianta Cioloș a OUG. Ci avea un aviz asupra numirii directorului care era militar activ. Atât și nimic mai mult. Controlul tot de către Parlament ar fi fost făcut.
Amice, termină cu idioțeniile pe care le scrii. Sunt de mult mai joasă speță decât articolul de fond. Dacă nu poți scrie mai bine decât Pârvulescu, ocupă-te de altceva.
1.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.4)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.07.2017, 14:01)
După ce te-ai obosit cât te poate duce capul să cauți rolul DGPI, află că are două aspecte.
Unul este de "internal affairs", că poate știi mai multe despre America. Despre Rusia ai demonstrat că nu știi nici măcar pe hartă unde este.
Funcția de "internal affairs" în America este distribuită fiecărei agenții. De exemplu, US Customs and Border Protection are peste 60000 de agenți și are și o agenție de protecție internă. Șeful acesteia este numit de directorul FBI care este numit de președinte.
La noi, directorul ar fi numit de ministrul de interne care este numit de președinte. Și directorul FBI este partizan politic după cum s-a văzut în recentul scandal de peste ocean. Nu este militar de carieră.
Schimbările la șefia diviziei de "internal affairs" se produc de câte ori este nevoie fără ca lumea să își dea prea mult ochii peste cap.
Al doilea aspect al rolului DGPI este cel de informații asupra riscului afectării grave a ordinii publice. O parte din această definiție include activitatea galeriilor la un meci. Dar s-ar putea suprapune și peste activitatea altor servicii de informații. Care-i problema dacă asta se întâmplă?
Nu înțeleg retorica pe baza căreia ministrul de interne este sigur mână în mână cu corupții și nu ar trebui să aibă putere asupra unui mini-serviciu secret cu atribuțiuni foarte limitate. Acesta ar trebui lăsat pe mâna securiștilor adevărați.
Măi ticăloșilor, asta ar putea fi adevărat. Dar până una alta, șeful militar al SRI este cel care a fost recent demis pentru că era mână în mână cu corupții. Da, Coldea, despre el vorbeam. Este cineva în stare să garanteze pentru imacularea securiștilor? Eu zic că sunt la fel de corupți ca restul societății românești. Că doar nu sunt ei altfel.
1.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.6)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2017, 14:47)
Draga Cristi , ori nu poti , ori te faci ca nu intelegi ceea ce am spus eu. Nu este normal ca un serviciu aflat in subordinea ministrului de interne sa aiba directorul numit tot de ministrul de interne si fara avizul CSAT. Asta esenta problemei. In democratie nu prea functioneaza lucrurile asa. Spre deosebire de Rusia , in democratie , lucrul asta se numeste control dual.
Si ca sa ne intelegem , nimeni nu garanteaza ca acest control dual va functiona. Dar e mai bine asa decat ceea ce vrei tu.
1.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2017, 15:08)
Ai exemplul activităților securistului Fota.
România funcționează după cel mai pur sistem stalinist.
How to say? ĂĂĂ? How to say? Itiz verimportan.
1.9. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.7)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.07.2017, 18:22)
Ah, replica ta pare una de substanță. Dar fiind probabil TFL (plăpând frumușel și libertin) nu vezi decât ceea ce vrei să vezi. Adică doar un sfert din adevăr. Și asta îți satisface modestul nivel de prea-plin al rezervorului de adevăr.
OUG 76/2016 dată de Cioloș instituie/continuă un sistem militarizat al DGPI pe post de "internal affairs" al agențiilor din MAI. Suntem mai aproape de Rusia decât crezi. Pentru că în America unde ți-ai dori, această funcție nu este militarizată, după cum ți-am spus. Verifică informația, este 100% adevărată.
"Border agency removes its own chief of internal affairs
The head of internal affairs for U.S. Customs and Border Protection, the federal government's largest law enforcement workforce, was removed from his post Monday amid criticism that he failed to investigate hundreds of allegations of inappropriate use of force by armed border agents, officials said.
The head of Customs and Border Protection, R. Gil Kerlikowske, asked FBI Director James B. Comey to assign a senior FBI agent to replace Tomsheck with orders to be more aggressive at investigating alleged abuses, officials said."
Spuneam că Cioloș propunea un sistem militarizat de control intern al MAI, cu numire avizată în CSAT. Am arătat cum se întâmplă lucrurile în America. Dar tu o tot dai cu Rusia în sus și jos.
Da, ai dreptate. Propunerea legislativă a lui Cioloș, a unui stat securist, este similară cu ce se întâmplă în Rusia.
Rusia: Ministerul Afacerilor Interne are un departament numit "Departamentul General pentru Securitatea Internă" iar Chief of the General administration for Internal Security este locotenent-colonelul de poliție Aleksandr I. Makarov. A fost numit pe 30 iul 2012 prin decret prezidențial.
Păi nu seamănă situația din Rusia foarte mult cu ce vrei tu, Cioloș sau Pârvulescu pentru România? Ba da. Este identică. Deci ciocul mai mic când vorbiți despre Rusia, incompetenților.
Parlamentul însă a greșit când a dat legile pentru adoptarea OUG 76/2016. Au omis să scoată următorul text din ordonanță. Ea, în intenția securistă a lui Cioloș, spunea așa:
"Art. 1. -
Direcția Generală de Protecție Internă este structură specializată cu atribuții în domeniul securității naționale,"
Fals, Parlamentari, scoateți atribuțiunile din domeniul securității naționale ale DGPI. În domeniul științelor politice, există o mare diferență între "ordinea publică" și "securitatea națională". Așa cum corupția a ajuns dintr-o problemă penală pe lista vulnerabilităților la securitatea națională, așa și ordinea publică, un concept mai relaxat, mai legat de consensul social, poate ajunge pe lista vulnerabilităților securității naționale.
Sper să nu ajungem niciodată acolo deoarece situația pe străzi ar fi cam ca în Ucraina sau Afganistan.
În concluzie, câtă vreme DGPI nu are atribuțiuni explicite de securitate națională ci doar de protecție internă și de ordine publică, CSAT nu are ce căuta în schema de control. Rămâne doar Parlamentul care verifică după cum spune deja OUG 76.
"Art. 4.
(1) Anual sau la cererea Parlamentului, ministrul afacerilor interne prezintă rapoarte cu privire la activitatea Direcției Generale de Protecție Internă în domeniul securității naționale.
(2) Direcția Generală de Protecție Internă se supune controlului parlamentar exercitat potrivit art. 9 alin. (2) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, republicată, cu completările ulterioare."
1.10. Eroare (răspuns la opinia nr. 1.9)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 10.07.2017, 22:02)
Totusi nimica nu se leaga si totusi unii comenteaza. Cum vine asta nu rezulta deloc din nimica.
1.11. Furt de identitate 1.10 (răspuns la opinia nr. 1.10)
(mesaj trimis de anonim în data de 10.07.2017, 22:26)
Mesajul 1.10 nu aparține cititorului Cristi C.