Cine îi supraveghează pe supraveghetori?

După ce a formulat acuze serioase împotriva redacţiei Financial Times, care a dezvăluit neregulile financiare şi frauda de proporţii de la Wirecard, BaFin (Bundesanstalt fur Finanzdienstleistungsaufsicht) - ASF-ul german - a ajuns să fie investigat de ESMA pentru eventuale nereguli în supraveghere. Cazul este ilustrativ şi pentru piaţa românească de capital.

Seria încălcărilor de norme profesionale ale BaFin în relaţie cu Wirecard este extrem de numeroasă

ASF-ul german are, după cum se va vedea, un istoric relativ îndelungat în care a luat public apărarea companiei germane Wirecard, ba chiar a demarat investigaţii împotriva celor care au încercat să facă publice infracţiunile comise de angajaţii şi executivii Wirecard.

Unul dintre aceştia din urmă, Jan Marsalek, CFO-ul Wirecard, este un personaj foarte apropiat zonei de «intelligence», asociat chiar cu serviciul secret al armatei ruse, GRU.

Unul din cazuri este cel al unui dosar de acuze privind infracţiunea de spălare de bani, dosar ajuns public în 2016 sub pseudonimul Zatarra: Wirecard a respins toate acuzaţiile, iar BaFin, reglementatorul financiar german a pornit o investigaţie în legătură cu acuzaţia de manipulare a pieţei de capital pentru a afla cine e în spatele Zatarra şi în relaţie cu acest grup.

Sub protecţia BaFin, Wirecard ajunge în următorii ani "cel mai mare fintech" de pe piaţa europeană (cu o capitalizare de 24 de miliarde de euro în august 2018), asta şi graţie unui audit "curat" făcut de EY în 2017. În spate însă, de-a lungul anilor, executivii companiei umflau fictiv bilanţul contabil şi profiturile procesatorului de plăţi, ceea ce a propulsat compania în prestigiosul indice DAX 30.

În ianuarie 2019, Financial Times a ajuns chiar să fie investigată de către BaFin pentru o serie de articole în care acuza angajaţi ai unei subsidiare Wirecard din Singapore că ar fi manipulat registrele contabile în vederea raportării unor venituri mai mari decât cele reale.

În relaţie cu acele dezvăluiri, în februarie 2019, BaFin a interzis pentru două luni vânzarea în lipsă pentru acţiunile Wirecard, după ce compania a pierdut 40% din valoarea de piaţă în prima jumătate a lunii februarie. Hotărârea a fost adoptată citând "incertitudini masive" pe pieţele financiare, aceasta fiind prima astfel decizie luată vreodată de BaFin.

De altfel, privind înapoi, nici ESMA nu a fost atunci prea inspirată în condiţiile în care la vremea deciziei a salutat-o public, considerând că măsura constituie un răspuns "adecvat şi proporţional" la ameninţările asupra pieţelor financiare germane. În urma deciziei, titlurile Wirecard au crescut ziua următoare cu 15%, ceea ce ridică întrebarea dacă asta nu se poate numi tot manipulare a pieţei de capital?

Acuzele privind umflarea bilanţurilor la Wirecard există încă din 2008. În acest an însă, buba a explodat.

În iunie, compania a anunţat că 1,9 miliarde de euro incluse în contabilitatea sa nu au existat probabil niciodată, asta după ce cu o săptămână înainte firma de audit EY a refuzat să semneze conturile din 2019, întrucât nu a putut confirma existenţa sumei de 1,9 miliarde de euro, care reprezenta aproximativ un sfert din bilanţul companiei.

De menţionat că EY a aprobat în mod regulat conturile Wirecard în anii anteriori, iar refuzul său de a aproba raportul financiar pentru anul 2019 a venit doar după ce KPMG a constatat alte nereguli într-o anchetă externă efectuată în aprilie, care la rândul ei a avut loc în urma unor informaţii publicate de Financial Times.

Totodată, la baza deciziei EY a stat faptul că în 16 iunie 2020, două bănci din Filipine, BPI şi BDO, au anunţat auditorul că sume de 1,9 miliarde de euro este fictivă.

La două zile lipsa a fost anunţată de Wirecard.

După cum scrie FT, timp de peste trei ani, EY nu a cerut informaţii despre conturile Wirecard de la o bancă din Singapore, în ceea ce este descrisă drept "o procedură de rutină". Au uitat pur şi simplu auditorii sau a fost vorba despre altceva?

În orice caz, ulterior anunţului privind lipsa celor aproape 2 miliarde de euro, Felix Hufeld, şeful autorităţii de reglementare a sectorului financiar din Germania, BaFin, a descris criza ca fiind un "dezastru total" şi a recunoscut că agenţia pe care o conduce şi alte părţi au făcut greşeli. Prăbuşirea Wirecard şi eşecurile în supraveghere ale BaFin au condus la pierderi de miliarde pentru micii investitori şi managerii de fonduri care au avut încredere în compania germană şi nu au dat crezare acuzelor din Financial Times.

Pentru BaFin a fost mai comod, se pare, să investigheze short-sellerii şi jurnaliştii care au pus sub semnul îndoielii Wirecard.

Ulterior clarificării magnitudinii fraudei, autoritatea de supraveghere din Germania a pornit o extraordinară campanie de disculpare.

În orice caz, scandalul a demonstrat, după cum scria fostul bancher Martin Hutchinson pe site-ul său, că "până şi supraveghetorii din Germania sunt inutili".

Acum, Uniunea Europeană a pornit o investigaţie împotriva ASF-ului german, în urma fraudei de la Wirecard.

Comisia Europeană a cerut autorităţii de supraveghere a pieţelor europene să analizeze dacă răspunsurile BaFin la acuzaţiile legate de producerea unor ilegalităţi la Wirecard pe parcursul mai multor ani au fost adecvate pentru a proteja încrederea investitorilor în pieţele din UE, potrivit unei scrisori adresate de Comisie agenţiei UE, citată de Reuters.

În scrisoarea către Autoritatea Europeană pentru Pieţe şi Instrumente Financiare (ESMA), Comisia Europeană a cerut instituţiei să efectueze "o analiză de identificare a faptelor" referitoare la răspunsul BaFin la acuzaţii şi să dea un răspuns.

Comisia a mai cerut ESMA să analizeze dacă există vreo dovadă "a unor obstacole juridice sau administrative" care au îngreunat aplicarea cerinţelor legate de raportare.

Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, a cerut la rândul său să se verifice dacă BaFin nu "a încălcat legile Uniunii", deoarece cazul poate avea implicaţii extrem de negative şi pe termen lung asupra încrederii investitorilor în UE, conform unui articol din FT.