CIOLOŞ, DESPRE ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE: "Am desţelenit buruienişul lăsat de cei care acum strigă de pe margine"

Premierul Dacian Cioloş a lansat, într-un interviu acordat HotNews, un atac dur la adresa guvernului Ponta în legatură cu absorbţia fondurilor europene, afirmând că în noiembrie 2015 marile proiecte de investiţii erau blocate. Cioloş a precizat că Executivul pe care îl conduce a trebuit să "desţelenească buruienişul lăsat de cei care acum strigă de pe margine".

"Absorbţia efectivă pentru 2014 - 2020 a început în mai 2016, la aproape doi ani şi jumătate de la începerea exerciţiului bugetar, după ce am desţelenit buruienişul lăsat de cei care acum strigă de pe margine. Între timp, am lansat ghiduri şi proiecte pentru 13 miliarde de euro, dintre care unele pentru autostrăzi, termoficare sau reducerea abandonului şcolar. În paralel, se lucrează la pachetul de acreditare. Cel mai probabil, odată ce Autorităţile de Management vor fi acreditate, în anul 2017, România va beneficia de rambursari în valoare de aproape 4 miliarde de euro. (...) Când am preluat guvernarea, am constatat foarte repede că, pentru pregătirea programelor pentru 2014-2020, nu se făcuse mai nimic... Acesta este încă un motiv pentru care o discuţie despre absorbţie azi este deplasată, mai ales când criticile vin de la reprezentanţi ai fostului guvern", a spus Cioloş, în interviul pentru Hotnews.

Premierul a vorbit şi despre nivelul actual al absorbţiei fondurilor europene pentru perioada 2014-2020.

Acesta a punctat: "Dacă vorbim de absorbţia pentru perioada 2014-2020, din câte ştiu, este ceva sub media media europeană, care e la nivelul de 1,5%. Da, 1,5% media la nivel european, în vreme ce noi suntem pe la 1% şi sunt încă multe state membre care nu au nici măcar atât. De ce nu e mai mult nici la nivel european? E foarte simplu.

În primul rând, - şi lucrurile sunt cunoscute foarte bine (...) absorbţia fondurilor europene nu este liniară. În primii ani ai exerciţiului bugetar, în cazul nostru 2014-2020, absorbţia este mică - se fac acreditările instituţiilor, se lansează programele, ghidurile, licitaţiile şi apoi demarează proiectele. Absorbţia propriu-zisă a fondurilor începe să crească semnificativ în a doua jumătate a perioadei financiare. Mai mult, când am preluat guvernarea, am constatat foarte repede că, pentru pregătirea programelor pentru 2014-2020 nu se făcuse mai nimic pentru ca absorbţia să poată începe anul acesta. Acesta este încă un motiv pentru care o discuţie despre absorbţie azi este deplasată, mai ales când criticile vin de la reprezentanţi ai fostului guvern. În timp ce alte state efectuau acreditările necesare pentru Autorităţile de Management, România bătea pasul pe loc.

Din punctul meu de vedere, pregătirile ar fi trebuit să înceapă cel mai târziu în 2013. Nu s-a întâmplat aşa. Ele au început, în cea mai mare parte, odată cu venirea noastră, la sfârşitul lui 2015."

Cioloş a precizat că în noiembrie 2014, atunci când a preluat mandatul de premier, marile proiecte de investiţii erau blocate.

"În noiembrie anul trecut, marile proiecte de investiţii erau blocate, inclusiv pe infrastructura mare de transport. Nu erau făcute exproprierile, nu aveau avizele şi autorizaţiile de contruire - ca în cazul autostrăzii Câmpia Turzii- Târgu Mureş, lipseau acordul de mediu - în cazul tronsonului Lugoj-Deva, sau existau lucrări efectuate fără autorizaţia de construire - în cazul autostrăzii Sebeş-Turda. În plus, bomboana de pe tort, dacă vreţi, lotul de autostradă Orăştie-Sibiu, închis la un an după inaugurare. Aceasta este realitatea de la care a trebuit să începem. Am deblocat situaţia avizelor, a exproprierilor pentru autostrăzi şi alte proiecte de infrastructură. În acest moment există mari şantiere unde se lucrează intens, dar e drept că încă sunt mari restanţe în acest domeniu şi nu de ieri de azi. Am impulsionat lucrările la cele două tronsoane de metrou din Bucureşti, care acum sunt aproape finalizate. De fapt, am ajuns la concluzia că oricât timp alocăm pentru accelerarea marilor proiecte, şi am urmărit foarte atent şantier cu şantier, avem un sistem de investiţii în infrastructură care şi-a atins limitele", a mai spus Dacian Cioloş.

Premierul mai consideră că CNADNR-ul, în structura actuală, este "un colos cu picioare de lut" şi că, fără o restructurare a mecanismelor de investiţii, instituţia nu va performa.

Premierul a vorbit şi despre creşterea economică de 6% din PIB pe trimestrul 2 şi a recunoscut că este "bazată, probabil, mai mult pe consum decât pe investiţii", dar a respins ca "greşit" un semn de egalitate cu perioada 2008-2009.

Cioloş a mai spus, în interviu, că majorările salariale pe care le-a promovat "fac parte dintr-un proiect mai amplu de reformă".

Nu în ultimul rând, primul ministru a avertizat politicienii să nu cedeze tentaţiilor populiste în campania electorală. Acesta a afirmat: "Urmează o perioadă electorală, sper ca parlamentarii să nu cedeze tentaţiei de a împovăra bugetul ţării pentru o ţintă politică sau alta".