Cipru vrea să revină pe pieţele internaţionale

Cipru ia în considerare vânzarea de obligaţiuni în acest an, pregătindu-şi revenirea graduală pe pieţele internaţionale, înainte de finalizarea pachetului de asistenţă financiară (bail-out), în 2016, a anunţat sâmbătă ministrul cipriot de Finanţe, Harris Georgiades, citat de Bloomberg.

Statul cipriot a ajuns la un acord cu troica format din Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind necesitatea emiterii de obligaţiuni pentru acoperirea unei părţi din necesităţile de finanţare, a mai spus Georgiades.

Emisiunea ar putea avea loc în septembrie şi va avea ca obiectiv reducerea datoriilor guvernamentale pe termen scurt, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să îşi păstreze anonimatul, precizând că bondurile vor avea o scadenţă medie.

Harris Georgiades a estimat că eeconomia ţării sale se va contracta cu 4,2% în 2014, faţă de estimarea iniţială de 4,8%.

Cea mai recentă revizuire a programului de ajustare economică a Ciprului de către reprezentanţii celor trei instituţii internaţionale s-a încheiat cu succes. Programul este în grafic, precizează troica, adăugând că ţintele fiscale ale Ciprului din primul trimestru al acestui an au fost îndeplinite "cu o marjă considerabilă", reflectând veniturile peste aşteptări şi execuţia bugetară prudentă.

Vânzarea de obligaţiuni de către autorităţile din Nicosia urmează celor realizate de Grecia, Irlanda şi Portugalia (cele mai îndatorate state din zona euro), care au revenit pe pieţe după finalizarea programelor bail-out. Randamentele bondurilor emise de aceste ţări au scăzut semnificativ în acest an, din cauza atenuării crizei datoriilor şi a speculaţiilor privind noi măsuri de stimulare a economiei ce urmează să fie adoptate de BCE.

Anul trecut, după lungi negocieri, reprezentanţii FMI, UE şi BCE au acceptat să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde euro, în schimbul unui plan de măsuri economice (creşteri de impozite, privatizări etc.) şi al restructurării drastice a sectorului financiar. În schimbul asistenţei financiare, Cipru a acceptat să închidă a doua mare bancă din ţară, Laiki Bank, şi să impună pierderi deponenţilor la Bank of Cyprus, cea mai mare instituţie de credit cipriotă. Astfel, Cipru a devenit a cincea ţară dintre cele 17 ale zonei euro care beneficiază de asistenţă financiară internaţională (bail-out), după Grecia, Irlanda, Portugalia şi Spania.

Fondată în 1899, Bank of Cyprus Group este instituţia financiară cea mai importantă din Cipru, cu o prezenţă dinamică în Grecia şi Rusia şi operaţiuni în Marea Britanie, Australia, România, Ucraina şi Insulele Canalului Mânecii. În prezent, grupul deţine 595 sucursale, dintre care 211 în Rusia, 185 în Grecia, 143 în Cipru, 27 în Ucraina şi 12 în România.