English
Programul guvernamental pentru susţinerea companiilor mari a demarat, firmele având posibilitatea să se înscrie în program până la finalul lunii viitoare, a anunţat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, conform Agerpres.
"Veşti foarte bune pentru companii! A început programul guvernamental pentru susţinerea companiilor mari! Aşa cum am promis, nu lăsăm pe nimeni în urmă", a afirmat Florin Cîţu.
Potrivit EximBank, beneficiarii programului sunt companii mari şi IMM cu cifra de afaceri peste 20 milioane de lei (în 2019), care nu erau în dificultate la data de 31 decembrie 2019.
Pentru a fi eligibile, companiile nu trebuie să fi avut decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau deciziile emise au fost executate. De asemenea, solicitantul nu trebuie să se afle în executare silită, închidere operaţională, dizolvare, lichidare sau administrare specială şi nu înregistrează datorii restante la bugetul general consolidat al statului ne-reglementate.
Totodată, potenţialul beneficiar nu trebuie să afle în litigiu cu EximBank sau cu Ministerul Finanţelor Publice.
Termenul limită până la care companiile interesate se pot înscrie în program este 30 noiembrie 2020.
Memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari a fost aprobat de Guvern la începutul lunii iunie a acestui an. Plafonul alocat programului de susţinere a companiilor mari este de 8 miliarde de lei, cu efect de multiplicare în economie de aproape 28 de miliarde de lei, anunţa, la momentul respectiv, ministrul Finanţelor, Florin Cîţu.
"Am aprobat Memorandumul pentru programul de susţinere a companiilor mari. Ştiţi foarte bine că am anunţat de la început că şi companiile mari din România vor beneficia de condiţii similare cu IMM-urile. Sunt trei măsuri importante aprobate. O garanţie în numele şi contul statului pentru companiile afectate de pandemia Covid care acoperă în proporţie de maximum 90% necesarul de garantare pentru credite noi şi credite acordate de către bănci comerciale pentru realizarea investiţiilor şi/sau pentru susţinerea activităţii curente a companiilor beneficiare. A doua măsură constă în acordarea de finanţări cu componentă de ajutor de stat în numele şi contul statului pentru compania afectată de pandemia Covid în scopul realizării investiţiilor şi/sau pentru susţinerea activităţilor curente - aici se vede clar că am învăţat din experienţa IMM Invest şi vrem să cumulăm creditele de investiţii cu cele de susţinere a activităţii curente, de capital de lucru. Şi a treia măsură constă în acordarea de produse cu componentă de minimis, respectiv compensarea dobânzii la credite în derulare, subvenţionarea dobânzilor la credite noi şi plafoane de garantare cu componentă de minimis pentru creditele de capital de lucru acordate de băncile comerciale. Şi aici avem o subvenţionare a dobânzii exact ca în sistemul minimis", a spus Cîţu în 4 iunie 2020.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Lăsați propaganda
(mesaj trimis de Cristian în data de 08.10.2020, 09:53)
Lăsați propaganda și apucati-va de autostrăzi, bah băieților...lasati-le drku de rachete și armamemt luate de la americani. Băgați banii in ceva folositor poporului român. Nu mai fiți slugile vestului!
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 08.10.2020, 11:06)
IMM-urile deja au beneficiat toate, a luat bani toata lumea, acum e randul firmelor mari.
Totul merge perfect. Criza economica de proportii catastrofale va fi o surpriza pe care nimeni nu o anticipeaza.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 08.10.2020, 11:34)
Am falimentat imm acum falimentam si companiile mari
3. A statului si a companiilor
(mesaj trimis de Incepe o era de monomol în data de 08.10.2020, 15:21)
La fel ca in anii 20” 70” a urmat o perioada de 10-15 ani de inflatie galopanta ce a scos din joc toate firmele mici concentrand productivitatea reala in mainile marilor jucatori: Stat si Companii Mamut.
Ca si atunci... si acum urmeaza ia 10-15 ani de inflatie galopanta ce va scoate din joc foarte multe companii mici.
Real salariul minim si mediu niciodata nu creste cu rata inflatiei si a taxelor generate in sistem.
Deci cu cat cresc taxele si inflatia numerica cu atat scade real in viitor puterea de cumparare chiar daca in piata vor exista mai multe nominale circulate.
Acest fenomen se perpetueaza pana la atibgerea maxima de output productivitate cerere ce declanseaza imediat o scadere reala in input productivitate cerere.
Acest ciclu se repeta pana genereaza la finalul de trend o deflatie lunga de minim 6-7 ani de toata frumusetea.
Asemenea fenomene economice se repeta global, unde iti dai seama ca au existat ? sunt mereu urmate de inflatii galopante sau de hiperinflatii.
Si in istoria Egiptului apare deflatia de 7 ani, si in istoria Greciei antice, si in istoria Otomanilor, si in istoria veche a Chinei, si in istoria Imperiului Roman, si in istoria Maya, Romania 1850, 1920-35, 1981 supraproductia si deflatia pana in 1987 cu o revenire mica inflationista in 89 si intarzierea statului de a regla in crestere varsarea de nominale in piata ca sa regleze gapul intre input output cerere productivitate, inflatia de dupa 90 pana in 2002 (inflatie in nominale circulate in timp ce in realitate GDPul era deflat in comparatie cu maximul atins in 80 unde revenirea reala a fost tocmai in 2004).
3.1. Exemple (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de Completare în data de 08.10.2020, 15:36)
Completare:
Istoria recenta arata Italia, Grecia, Cipru trec prin aceleasi faze;
Venezuela este in faza finala de generare inflatie numerica in piata cand inputul real de productivitate scade.
Urmeaza sa intre Portugalia, Spania Franta in deflatia de 7 ani.
Italia, Grecia, Cipru au deja deflatie de 7-8 ani... deci teoretic ei vor mai avea cel putin inca 7-12 ani in care vor varsa in pietele lor ca disperatii nominale circulate chiar daca activele financiare vor sta la pamant (imobiliare-credit-bursa-activ e).
Se numeste stagflatia de lunga durata din minimul descendent de input real economic.
Ecomomia are mere 4 cadrane de gapuri reale pe trendul gdpiului real:
1.inflatia productivitatii in trend cu inflatia gdpuilui (crestere corecta)
2. Deflatia din ascendent (crestere cu diferenta de reglare gap input productivitate)
3. Stagflatia din maximul ascendent (cresterea devine stagnare pe o perioada lunga de timp in input real productivitate)
4. Deflatia din maxim ascendent spre minim descendent (stagnarea este precedata de si o mai mare scadere in input real productivitate)
Aceasta anunta schimbari viitoare de politica monetara cat si inflatia ce va urma in circulare fartii nominale.
Exista mai multe faze ce inflatie in circulare hartii nominale:
Ele pot fi odata cu ascendentul real de productivitate in gdp real; ele pot fi generate in deflatie gdp ca contrabalansare echilibru CPIul si inflatia finala in trendul lung deflationist ca forma de achitare stat cota parte nominale datorate.