Salariul minim european este un concept nou şi fierbinte despre care se discută din ce în ce mai des şi ar însemna, mai exact, un salariu de referinţă pentru toate ţările din UE, a afirmat, ieri, Claudia Sofianu, Partener, liderul Diviziei de Impozit pe Venit şi Contribuţii Sociale, din cadrul EY România, în cadrul Conferinţei Anuale de Fiscalitate organizată de către compania de audit şi asistenţă fiscală.
În acest context, domnia sa a declarat: "Se discută tot mai des despre salariul minim european, este un concept nou şi fierbinte, şi ar însemna un salariu de referinţă pentru toate statele UE. Este greu de crezut că se va stabili o sumă anume, ţinând seama de diferenţele dintre statele membre, însă intenţia este să se stabilească o formulă de calcul la care să se alinieze toate ţările membre. Anul trecut, fostul vice-preşedinte al Comisiei Europene prevedea un cadru de referinţă de 60% din salariul mediu pentru fiecare stat membru, iar acest concept pare tot mai ancorat în angajamentul CE de a opri exodul forţei de muncă dinspre est spre vest. De ce este important pentru angajatori? Pentru că, de câţiva ani de zile, România este sub acest cadru de referinţă. Facem un calcul simplu şi ne amintim că în noiembrie anul trecut, INS a raportat un salariu mediu de 3.200 lei net, lunar, aşadar 60% din această sumă ar însemna câteva sute de lei peste ce avem noi acum ca salariu minim şi ne-ar afecta pe toţi la nivel macroeconomic".
Reprezentantul EY România susţine că, pentru a ne păstra forţa de muncă în ţară, o soluţie ar putea fi pensia ocupaţională, de fapt o schemă de pensie care poate fi implementată/iniţiată de angajatori pentru angajaţii lui, diferită de Pilonul III, întrucât angajatul nu poate participa, nu poate adera individual, la aceasta, ci doar prin intermediul angajatorului, care alege să contribuie cu nişte sume, fiind oarecum o metodă de bonusare.
"Primele astfel de scheme au fost regăsite, în jurul anului 1917, în Norvegia şi Suedia şi ele prind tot mai mult avânt. În Marea Britanie, de exemplu, între 2017 şi 2018, au fost aproximativ 4,5 milioane de angajaţi care au aderat la fonduri de pensii iniţiate de angajatorii lor (foarte mulţi), iar în momentul de faţă, circa 60% din populaţia angajată, activă, din Germania, este înrolată într-o astfel de schemă de pensii facultative. În ceea ce priveşte implementarea unui astfel de sis-tem în România, în momentul de faţă, avem nevoie de normele de aplicare ale ASF, termenul de intrare în vigoare a legii fiind 7 februarie 2020", a adăugat doamna Sofianu, explicând că, în mod normal, contribuţiile în aceste scheme ar trebui să aibă un tratament fiscal deductibil (acesta ar fi beneficiul), iar Codul Fiscal ar trebui măcar clarificat, dacă nu modificat sau completat în acest sens.
1. fără titlu
(mesaj trimis de zaza în data de 23.01.2020, 19:40)
....Da..... asa la prima vedere ar fi Ok. dar bineinteles d.p.d.v. fiscal sa fie deductibil pentru angajator.