Pentru a înţelege progresul din segmentul AI, este de ajuns să privim în urmă cu câţiva ani şi să observăm că dialogul cu un sistem, abilitatea de a genera imagini şi videoclipuri, de a rezuma un text, demonstrând înţelegerea sa erau aptitudini abia schiţate sau chiar inexistente. Dacă urmărim, însă, fluxul zilnic de informaţii pe teme legate de inteligenţa artificială, adaptarea naturală la tot ceea ce este nou ne poate face să pierdem din vedere imaginea de ansamblu, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.
Pentru persoanele-cheie din domeniul tehnologiei, care au acces la capital şi resurse umane ample, toată atenţia este concentrată pe viitor.
"Aici, anticiparea nevoilor devine esenţială şi, deşi există un cvasi-consens despre creşterea exponenţială a importanţei AI pentru economie şi societate, lumea a fost luată prin surprindere de dimensiunea efortului propus într-una din variante. Sam Altman, CEO-ul OpenAI, încearcă să obţină atât finanţarea, cât şi acordul SUA pentru un proiect gigantic", arată Claudiu Cazacu.
Potrivit WSJ, Altman ar dori între 5 şi 7 trilioane de dolari pentru a redimensiona industria globală de cipuri. Capitalizarea bursieră actuală a Nvidia este de 1,7 trilioane de dolari, în timp ce TSMC, producătorul din Taiwan care fabrică cipurile de înaltă performanţă proiectate de Nvidia, are o valoare de piaţă de 0,55 trilioane de dolari. Amploarea sumelor vehiculate a stârnit reacţii diverse, de la uimire, până la neîncredere. Este foarte probabil, însă, ca finanţarea să fie gândită în tranşe, pentru un proiect multi-anual - dar chiar şi în ipoteza a 20 de tranşe anuale sau semianuale, suma de 350 de miliarde de dolari rămâne spectaculoasă. Veniturile întregii industrii de cipuri din 2023 sunt de 13 ori mai mici decât pachetul de finanţare pe care l-ar solicita CEO-ul OpenAI, punctează consultantul de strategie al XTB.
Investitorii şi-au ascuţit simţurile pentru a intui câştigătorii cursei AI
Importanţa planului nu ţine doar de uriaşa amprentă financiară, ci şi de nevoia de a strânge capital din Orientul Mijlociu. Acordul guvernului SUA va fi necesar pentru a integra aspectul sensibil al deschiderii unora dintre aceste state şi către China. Atât SUA, cât şi China par să fi înţeles importanţa sectorului în consolidarea statutului global, atât prin puterea de a propulsa economiile, cât şi prin capabilităţile din domeniul apărării activabile prin AI.
"Fără cipuri nu poate fi gândită inovaţia şi, până la urmă, forţa strategică. Un asemenea proiect nu poate fi gândit decât în perspectivă îndelungată, pe un orizont care ar putea să depăşească 10 ani. Cu toate acestea, pieţele sunt deja atente şi încearcă să intuiască cine ar fi câştigătorii în cursa pe termen foarte lung. Pe de o parte, avem furnizorii de materii prime, de tehnologie utilizată în producţia fizică de cipuri şi, foarte probabil, firme precum ASML din Olanda, care produce maşinile sofisticate utilizate de TSMC în Taiwan; pe de altă parte, avem întreg domeniul energiei. Consumul de energie este deja o sursă de provocări pentru noile centre de date utilizate în AI generativ", subliniază Claudiu Cazacu.
În raport cu estimările curente, importanţa segmentului de centre de procesare şi date în consumul total de energie ar putea fi subestimat. Până la urmă, creierul uman rămâne un mod extrem de eficient de a procesa informaţie din perspectiva consumului de energie, însă aceasta nu va însemna oprirea eforturilor de AI. Scalarea volumului de date şi nevoia de a obţine rapid răspunsuri de la AI vor duce la o creştere masivă a nevoii de energie, ceea ce ar putea favoriza în primul rând producătorii de energie regenerabilă. Pe de altă parte, cine ar putea avea de suferit? În primul rând, atenţia se îndreaptă spre capul de afiş al revoluţiei AI: Nvidia. Acţiunea a avansat cu 44,2% doar de la începutul anului şi 236% în ultimele 365 de zile, conducând compania la o valoare de piaţă temporar peste cea a gigantului Amazon. Astăzi, sunt intens aşteptate rezultatele financiare pentru trimestrul recent încheiat, însă în special prognozele pentru veniturile viitoare.
E drept că un proiect precum cel gândit de Altman nu va prinde contur pentru o bună perioadă, dar ar putea afecta disponibilitatea investitorilor (şi a speculatorilor din ce în ce mai prezenţi, având în vedere explozia preţului de pe bursă) de a plăti un preţ foarte ridicat pentru o acţiune Nvidia, având în vedere multiplii de evaluare care includ deja o doză de optimism. Acesta nu este singurul proiect care ameninţă Nvidia. Competitori ar putea deveni, de asemenea, şi cipuri dezvoltate in-house de alţi giganţi din tehnologie, AMD sau, proaspăt anunţatul sistem al Groq care procesează mult mai rapid datele pentru a genera răspunsuri ale modelului AI în conversaţii.
Pe lângă Altman, şi fondatorul SoftBank, Masayoshi Son, este în discuţii pentru un fond de 100 de miliarde de dolari pentru a lansa proiectul "Izanagi". Cadrul de finanţare este, de data aceasta, mult mai clar, 30% din bani urmând să vină de la SoftBank şi 70% din Orientul Mijlociu. Intenţia declarată este aceea de a dezvolta AGI, inteligenţă artificială generală, pe care Son o vede posibilă în câţiva ani.
"Competiţia între proiecte va accelera dezvoltarea tehnologiei, generând şi mai multă eficienţă, dar şi viteza de transformare a societăţii. Investitorii vor deveni mult mai agili pentru a prelua fluxul rapid de informaţii şi pentru a înţelege cine ar putea fi beneficiarii noilor tendinţe. Pentru moment, poziţiile numelor-cheie din ecosistem, Nvidia, TSMC, ASML, nu sunt ameninţate, dar investitorii vor începe, probabil, să evalueze mai atent valorile de piaţă curente ale unora dintre acestea, deşi trendurile pe termen lung ar putea rămâne în atenţie", mai arată Claudiu Cazacu.