CLIMĂ Europa se obişnuieşte cu ierni "călduroase" şi veri toride

Europa începe să se obişnuiască, treptat, cu iernile cu termperaturi peste medie, cu mai puţină zăpadă şi cu fenomene meteo extreme tot mai frecvente. Anul trecut a fost unul al recordurilor legate de temperaturile medii. Europa a început anul 2023 cu un val de căldură foarte neobişnuit şi a înregistrat deja sute de recorduri de temperatură pentru această perioadă, ceea ce ilustrează un fenomen din ce în ce mai frecvent şi mai persistent, atât vara cât şi iarna, ca urmare a încălzirii climei. După perioadele caniculare din timpul verii combinate cu secete istorice, zăpada este încă foarte rară pe pârtiile de schi din Alpi şi Pirinei, în timp ce mai multe regiuni de pe continent au cunoscut, în preajma Anului Nou, temperaturi de peste 20 de grade Celsius, până în Europa centrală.

Freja Vamborg, om de ştiinţă în cadrul Serviciului european pentru schimbări climatice Copernicus (C3S), a vorbit pentru AFP despre această situaţie: "La 1 ianuarie, un puternic flux de aer a sosit din sud-vest şi a adus aer mai cald în nord, care a pătruns în mod neobişnuit mai departe către Europa de Est, ajungând chiar până în Belarus. O acoperire minimală de zăpadă a fost, probabil, un alt factor determinant. Circulaţia maselor de aer într-o anumită situaţie meteorologică şi schimbările climatice nu sunt două lucruri independente.

Schimbările climatice în sine au un efect asupra mişcării acestor mase de aer şi, de asemenea, au un impact asupra temperaturii acestora". Specialistul a explicat şi felul în care afectează schimbările climatice această situaţie: "Odată cu creşterea temperaturilor la nivel mondial, valurile de căldură şi perioadele călduroase devin din ce în ce mai frecvente şi mai intense.

Iar acest lucru nu se limitează doar la lunile de vară. În timp ce tendinţa de încălzire în Europa este în medie mai puternică în timpul sezoanelor călduroase, iernile devin, de asemenea, mai calde, sub efectul creşterii temperaturilor la nivel global. În nordul Europei, încălzirea este mai accentuată iarna decât vara, în timp ce în sud tendinţa este mai evidentă vara. Lunile de iarnă călduroase au ca rezultat, pe de o parte, cerinţe reduse de încălzire şi, pe de altă parte, un strat redus de zăpadă, care afectează industria turismului de iarnă. În ceea ce priveşte ecosistemele naturale, printre urmări se poate menţiona un risc de trezire timpurie din hibernare, care poate avea un efect deosebit de negativ pentru animale în cazul în care apar ulterior un val de frig sau îngheţul. Impactul general va depinde de durata şi intensitatea evenimentului".

Conform raportului anual al programului european asupra schimbărilor climatice Copernicus (C3S), ultimii opt ani au fost cei mai călduroşi înregistraţi vreodată la nivel global, depăşind "cu aproximativ 1,2 grade Celsius" temperaturile din perioada 1850-1900, înainte ca revoluţia industrială să îşi facă simţite efectele asupra climei. La nivel mondial, anul care a trecut ocupă locul al cincilea în clasamentul celor mai călduroşi ani înregistraţi, fiind depăşit doar de anii recenţi, şi a fost marcat la rândul său de o serie de fenomene extreme care ilustrează consecinţele încălzirii globale. În pofida efectului de răcire al fenomenului climatic La Nina, anul 2022 a fost "cu aproximativ 1,2 grade Celsius" mai călduros comparativ cu perioada 1850-1900. În Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire observată, 2022 este "al doilea cel mai călduros an", însă lunile de vară au constituit un nou record pentru întreg continentul, stabilit în mare parte în Marea Britanie şi agravat de un deficit excepţional de precipitaţii în Spania, Franţa sau Portugalia. În aceste ţări, precum şi în Elveţia, Croaţia sau Bosnia-Herţegovina, anul 2022 în ansamblul său constituie chiar un nou record absolut de căldură de la începutul măsurătorilor meteorologice. "Zone extinse din Orientul Mijlociu, Asia Centrală şi China, Noua Zeelandă, Africa de Nord şi Cornul Africii" au stabilit, de asemenea, un nou record anual, conform C3S.

Pe lângă temperaturi, planeta a suferit o avalanşă de evenimente extreme, aminteşte raportul: inundaţii istorice în Pakistan după un val de căldură excepţional de primăvară, valuri de căldură şi mega-incendii de pădure în Europa de Vest, canicule estivale inclusiv în centrul şi estul Chinei, inundaţii devastatoare în Nigeria, secetă în Cornul Africii. Pe de altă parte, din cauza La Nina, estul Australiei a cunoscut temperaturi relativ mai reduse comparativ cu valorile medii şi ploi foarte abundente. "2022 a fost un alt an cu evenimente meteorologice extreme", ceea ce "arată că deja trăim consecinţele devastatoare ale încălzirii globale", a comentat Samantha Burgess, şef adjunct al C3S. Aceste concluzii "demonstrează în mod clar faptul că, pentru a evita cele mai grave consecinţe, societatea va trebui să reducă urgent emisiile de carbon, dar şi să se adapteze rapid la evoluţia climei", a adăugat ea.

Raportul confirmă previziunile Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), publicate în noiembrie şi descrise atunci drept "cronica haosului climatic" de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres. Temperatura medie la nivel global în deceniul 2013-2022 este estimată cu 1,14 grade Celsius peste cea din era preindustrială. Acordul de la Paris, încheiat în 2015 sub egida ONU, vizează limitarea încălzirii globale la mult sub 2 grade Celsius, dacă este posibil la 1,5 grade Celsius. În timp ce ştiinţa a dovedit că fiecare zecime de grad multiplică fenomenele meteorologice extreme. Pentru a realiza acest lucru, ţările din întreaga lume trebuie să îşi atingă obiectivele de reducere a gazelor cu efect de seră.