English
Problemele provocate de schimbările climatice se fac simţite din vârful munţilor până pe fundul oceanelor şi din ultimul sat până în cele mai mari oraşe. Temperaturile oceanelor au atins un nivel maxim record în 2022, crescând pentru al şaptelea an consecutiv, în timp ce Mediterana a fost marea cu cel mai rapid ritm de încălzire, factori care amplifică riscul de fenomene meteorologice extreme, conform unui studiu publicat în jurnalul Advances in Atmospheric Science. Studiul a fost condus de Academia de Ştiinţe din China, cu contribuţia cercetătorilor italieni de la Institutul Naţional de Geofizică şi Vulcanologie (Ingv) şi de la Agenţia naţională pentru tehnologii noi, energie şi dezvoltare economică sustenabilă (Enea). Principala îngrijorare nu se referă doar la vieţuitoarele şi ecosistemele marine, ci şi la populaţie şi ecosistemele de pe uscat, oceanele absorbind cea mai mare parte a excesului de căldură. Cercetătorii conduşi de Lijing Cheng au analizat date, adunate din 1950 până în prezent, de la Institutul chinez de fizică atmosferică (Iap) şi Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din Statele Unite. Cantitatea de căldură din oceanul planetar, în special, din straturile de până la 2.000 de metri adâncime, a crescut comparativ cu anul precedent cu aproximativ 10 zettajouli (1 joule - care măsoară căldura - urmat de 21 de zerouri). Pentru a înţelege importanţa unei astfel de creşteri, 10 zettajouli de căldură pot menţine în stare de fierbere 700 de milioane de boilere de 1,5 litri timp de un an întreg, conform ANSAmed. Creşterea constantă a temperaturii oceanelor, împreună cu un nivel în creştere al salinităţii şi o separare mai accentuată a apei în straturi, pot reduce sau anula combinarea apei de suprafaţă cu cea din zonele mai adânci. Printre numeroasele consecinţe, aceşti factori alterează modul în care căldura, carbonul şi oxigenul sunt transferate între ocean şi atmosferă. La rândul său, acest lucru are impact asupra biodiversităţii şi a modului în care speciile de peşti se deplasează, cu un impact asupra comunităţilor care se bazează pe pescuit.
Capitala New Delhi a fost cel mai poluat oraş din India în 2022, potrivit ultimului raport realizat pe baza unei analize a datelor Comitetului Central de Control al Poluării. Raportul a fost realizat de Programul Naţional pentru Aer Curat (NCAP) al Indiei, lansat în 2019 pentru a urmări progresele ţării în atingerea obiectivelor privind reducerea poluării. "Pe baza unei analize a datelor de monitorizare a calităţii, capitala New Delhi a fost cel mai poluat oraş în 2022, cu o concentraţie medie anuală de particule în suspensie PM 2,5 de 99,71 micrograme pe metru cub de aer. Cu toate acestea, nivelurile de PM 2,5 din New Delhi s-au îmbunătăţit cu peste 7 procente faţă de 2019, mult însă sub nivelul dorit", arată raportul NCAP. Programul NCAP al guvernului vizează reducerea poluării cu 20-30% până în 2024, comparativ cu nivelurile din 2017. Programul pentru o mai bună calitate a aerului în 122 de oraşe din India a fost lansat în 2019.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 12:37)
in Rusia sunt -54 de grade C, no problem.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 14:35)
in Rusia se cam inmoaie permafrostul, big problem.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 13:05)
fierb la voi in redactie da, ce titlu de groaza, ziar de 1 leu inflat!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 13:30)
O vrajeala cu poluarea, cu mediul. Nu tine seama clima de vorbele alarmiste ale unora. Putem sa stam intr-un picior toti, clima se va schimba conform ciclului pamantului. Restul sunt baliverne si cei care le promoveaza sunt cei care polueaza cel mai mult.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 14:36)
care e treaba cu ciclul pamantului?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 13.01.2023, 15:46)
Intreaga lumea stiintifica, este de parere ca modificarile climatice (caldura excesiva, seceta, ploi catastrofale, modificarea anotimpurilor, se (s-au) produs ca urmare a poluarii cu bioxid de carbon si a aparitiei "efectului de sera"
In Ultimii 20 de ani, s-au dezvoltat instalatii de catalizare la autoturisme din ce in ce mai performante, care reduc considerabil poluarea, s-au montat filtre la poluatorii industriali, s-au inchis principalii generatori de bioxid de carbon si... cu alte cuvinte s-a actionat energic pentru reducerea poluarii. Si rezultatul acestor actiuni care a fost? Nesemnificativ. Ba chiar dimpotriva.
In fiecare an caldura este mai intensa in zone altadata racoroase, incendiile sunt mai catastrofale, inundatiile mai grave pe suprafete mici, iernile tot mai aspre in zone neobisnute si este din ce in ce mai rau.
Cu toate acestea conducatorii lumii persista pe aceiasi directie, ineficienta si care este in mod cert eronata.
In realitate nu poluarea de pe sol, a produs si produce incalzirea globala si aceste dezastre.
Incalzirea globala, secetele si catastrofele meteorologice ca cele de anul trecut si din acest inceput de an, se datoreaza interventiei nesabuite a omului prin zgomot si caldura in zona de formare a precipitatiilor, fapt ce a determinat modificarea cursului normal al umezelii, a curentilor de aer care au reglat milioane de ani temperaturile pe glob, a dereglat formarea si circulatia normala a norilor de ploaie sau care aduc zapada. In realitate, ploile de vara racoresc (racoreau) emisfera nordica, pamantul Rusiei, Americii, Canadei si Europei, incins de arsita verii, zapezile iernii, din prin albul lor imaculat reduceau odata, in aceste zone, retentia de caldura si aduceau valuri de frig. Si in mod identic in emisfera sudica. Si toate acestea asigurau un echilibru termic al pamantului.
Omenirea trebuie sa aiba curajul sa recunoasca aceste realitati. Undeva, ceva, cineva a distrus echilibrul. Si este cert, nu masinile, nu termocentralele,nu combinatele chimice sau siderurgice, nu centralele si nu sobele cetatenilor, sii .. domenii unde s-a actionat pana acum cu severitate (dar fara niciun rezultat) sunt cauza.
Cauza acestor catastrofe si a celor ce vor urma, este pe cer. Nu trebuie decat ca omenirea sa-si ridice ochii si sa inteleaga sau poate sa recunoasca ca prapadul vine de acolo.
In fiecare zi si noapte, sute de milioane de tone de kerosen sunt arse si si imense cantitati de reziduri de ardere, incandescente, sunt ejectate in atmosfera, acolo unde ar trebui sa se formeze si sa fie norii. Sa nu mai vorbim de poluarea fonica catastrofala.
Si noi vrem aer curat si racoros, vrem verdeata si oceane limpezi.