CODUL ADMINISTRATIV A TRECUT DE VOTUL SENATULUI Un singur pas până la politizarea administraţiei

Politizarea administraţiei publice din România mai are doar un pas: votul din plenul Camerei Senatului. Luni, senatorii au votat Codul Administrativ propus de majoritatea PSD-ALDE, fără a ţine cont de amendamentele depuse de opoziţia parlamentară.

Şedinţa nu a fost lipsită de incidente. În momentul dezbaterilor, Florina Presadă, senator din partea USR, a fost întreruptă de preşedintele de şedinţă - Claudiu Manda, care i-a tăiat microfonul în momentul în care aceasta s-a referit la mitingul PSD de săptămâna trecută.

Pentru că a dorit ca parlamentarul USR să îşi încheie în mod legal alocuţiunea, senatorul Relu Fenechiu(PNL) a fost şi el împiedicat să îşi susţină opinia cu privire la viitorul Cod Administrativ.

Afirmaţiile opoziţiei referitoare la politizarea administraţiei publice prin acest act normativ sunt acoperite de textele de lege.

În primul rând, creşte semnificativ numărul demnitarilor, atât timp cât toţi şefii serviciilor publice deconcentrate din teritoriu capătă rang de subsecretar de stat, iar prefecţii vor fi asimilaţi secretarilor de stat. Practic, vom avea aproape o triplare a numărului funcţionarilor de rang înalt în administraţia publică din România, funcţionari care vor fi obligaţi să respecte politica guvernului.

Mai mult, prefecţii judeţelor vor fi în mod clar subordonaţi Executivului, ei fiind obligaţi prin noul act normativ să ia în teritoriu toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a programului de guvernare, în caz contrar fiind sancţionaţi cu schimbarea din funcţie.

• Verificările de legalitate cad în derizoriu

În domeniul activităţii Prefecturii, noul cod prevede o scădere a termenului de decădere cu privire la atacarea pe motiv de legalitate în contencios administrativ a actelor emise de administraţiile publice locale şi judeţene. Dacă până acum termenul era de şase luni de la primirea documentelor de la secretarul unităţii administrativ-teritoriale, noul cod administrativ introduce termenul de decădere de 30 de zile, ceea ce va duce la un volum de muncă imens pentru angajaţii prefecturilor cu privire la verificarea sub aspectul legalităţii a actelor emise de primării, consilii locale şi consiliile judeţene.

Cum se măreşte semnificativ acest volum de muncă?

Să luăm de exemplu un judeţ cu 70 de unităţi administrativ-teritoriale (comune şi oraşe), la care se adaugă şi consiliul judeţean. Fiecare dintre aces­tea are lunar o şedinţă ordinară. Media lunară a proiectelor de hotărâri adoptate de fiecare unitate este situată între 20 şi 30 de acte normative. Toate aces­te acte merg la Prefectură pentru verificarea sub aspectul legalităţii întocmirii şi aprobării lor. Ceea ce înseamnă între 1400 şi 2100 de hotărâri cu toate documentele aferente, la care se adaugă şi media de 40 de hotărâri lunare ale consiliului judeţean. Înmulţiţi aceste valori cu 12 şi veţi afla noul volum de muncă al angajaţilor prefecturilor într-un singur an calendaristic.

Numai faptul că într-o lună, pentru a respecta termenul de decădere de 30 de zile, funcţionarii trebuie să răsfoias­că aproape 2000 de hotărări cu toate actele care le însoţesc şi să le verifice din punct de vedere al legalităţii, înseamnă deja destul de mult, ţinând cont de activitatea complexă din prefectură, unde se urmăreşte şi activitatea serviciilor deconcentrate, modul de aplicare a legilor fondului funciar, precum şi a altor legi.

• Pensii speciale şi liber la afaceri

Prin noul cod administrativ este introdus sistemul de pensii speciale pentru primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene şi vicepreşedinţii acestora, care au cel puţin un mandat în funcţiile respective.

Potrivit propunerii, cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut în viitorul Cod Administrativ se acordă în limita a trei mandate şi se calculează ca produs al numărului lunilor de mandat cu 0,40% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată.

Pentru mandatele incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat complet de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene. Indemnizaţia pentru limită de vârstă se cumulează cu orice tip de pensie stabilită în sistemul public de pensii sau în alt sistem de pensii neintegrat sistemului public.

De asemenea, prin viitorul Cod Administrativ se înlătură o parte dintre incompatibilităţile urmărite de Agenţia Naţională de Integritate. Aleşii locali şi judeţeni - primari, viceprimari, preşedintele consiliului judeţean, vicepreşedinţii consiliului judeţean, consilieri locali şi consilieri judeţeni - vor avea dreptul să desfăşoare orice activitate legală, în calitate de persoane fizice autorizate sau ca administrator al unei întreprinderi familiale ori individuale, cu condiţia ca aceste activităţi, fie ele şi comerciale, să nu intre în concurenţă cu cele desfăşurate de administraţia publică.

O modificare importantă este aceea privind funcţia de arhitect-şef al localităţii. Opoziţia a susţinut că, dacă înţelege că funcţia de administrator public poate fi contractuală, nu este de acord ca arhitectul oraşului să poată lucra în cadrul primăriei pe statut de persoană fizică autorizată sau SRL.

Acest amendament al opoziţiei a fost respins la vot, iar arhitectul-şef al localităţii rămâne o funcţie de tip contractual.

Un alt punct important este reducerea atribuţiilor Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în privinţa avizării organigramelor propuse de aleşii locali pentru unităţile administrativ-teritoriale. Practic, această reducere diminuează drastic conţinutul instituţiei ANFP, ceea ce a atras atenţia şi Comisiei Europene, care a avertizat România că poate pierde fonduri de peste 553 milioane de euro privind modernizarea administraţiei publice din ţara noastră.

Senatul este prima cameră sesizată pentru votarea Codului Administrativ. Legea, aşa cum a fost ea adoptată de către Senat, va merge la Camera Deputaţilor pentru dezbateri şi votul în plen. Camera este for decizional, astfel că după votul din plen legea va merge spre promulgare la Preşedintele României.

Oricum, reprezentanţii din Senat ai opoziţiei parlamentare au anunţat după votul de luni seară că, dacă legea va rămâne în aceeaşi formă şi la Camera Deputaţilor, vor ataca noul Cod Administrativ la Curtea Constituţională, acuzând vicii grave de procedură şi încălcări ale actului normativ fundamental al ţării.