COFACE: "Relansarea economiei mondiale post-Covid va fi extrem de inegală"

După ce restricţiile legate de criza sanitară vor fi ridicate, se aşteaptă ca economia globală să crească în medie cu + 4,3% în acest an. Redresarea va fi diferenţiată în funcţie de ţară şi de sectorul economic. Asia emergentă va trage după ea restul lumii. Până la sfârşitul anului 2021, ţările dezvoltate nu vor reuşi să revină la nivelul PIB-ului anterior crizei, potrivit Coface (Compagnie Francaise d'Assurance pour le Commerce Exterieur), scrie g4media.

În timp ce majoritatea ţărilor europene încă se confruntă cu Covid-19 şi abia încep campaniile de vaccinare, Coface confirmă că 2021 va fi anul recuperării economice, cu o creştere medie de + 4,3% aşteptată la nivel global. Cu excepţia unui nou val epidemic, comerţul internaţional ar trebui, de asemenea, să-şi revină cu o creştere de 6,7% în volum (-5,2% în 2020).

Cu toate acestea, "recuperarea va fi inegală în funcţie de ţară, de sectorul de afaceri şi de nivelul veniturilor", a avertizat Julien Marcilly, economist-şef al Coface. Astfel, ţările dezvoltate nu se vor întoarce la nivelul PIB-ului de dinainte de criză până la sfârşitul anului 2021.

Singura certitudine în acest moment: relansarea economică va putea accelera de îndată ce guvernele vor ieşi din constrângerile crizei de sănătate, un punct de cotitură care va fi atins mai degrabă în a doua parte a anului. Cu condiţia ca principalele economii ale lumii să reuşească să vaccineze cel puţin 60% din populaţia lor până în vară.

Specializarea economiilor

Inegalitatea se datorează în mare măsură specializării economiilor. Astfel, în Europa, "cu cât o economie este mai mult orientată spre servicii, cu atât impactul crizei este mai puternic", reaminteşte expertul Coface. "Criza va fi depăşită mai uşor de ţările care au o pondere semnificativă a producţiei în PIB, spre deosebire de cele care au o pondere importantă a turismului".

Ajutată de măsuri guvernamentale, Franţa ar trebui să experimenteze o revenire economică mai puternică, dar pornind dintr-un punct mai coborât decât alte economii europene. Potrivit Coface, creşterea Franţei ar trebui să fie de + 5,4% în acest an, după ce a scăzut cu 8,3% în 2020.

În acest context de redresare generalizată, Statele Unite ar trebui să încheie anul cu o creştere de 3,2% a PIB-ului, după un minus de 3,7% în 2020.

Japonia se mulţumeşte cu un modest +1,6% (după -5,3%), iar China ar trebui să revină la ratele sale de creştere de dinainte de criză (+ 7,5%). De fapt, economia chineză este cea care, împreună cu toată Asia emergentă (creştere totală de + 6,7% după -0,2% anul trecut), va contribui în mare măsură la stimularea creşterii globale, împreună cu Taiwanul, Vietnamul şi chiar Coreea de Sud, care s-au descurcat bine în criza Covid.

În mod evident, planurile de sprijin guvernamental au avut o contribuţie semnificativă la salvarea companiilor de faliment. "Se observă în toate regiunile lumii o redresare a afacerilor ce erau pe cale de faliment", a spus asigurătorul de credit. Au scăzut cu 12% în întreaga lume, 22% în zona euro, 19% în Asia-Pacific şi 3% în America de Nord.

Riscuri sociale

Creşterea inegalităţilor şi, în unele cazuri, a sărăciei, frustrările crescânde ale populaţiilor faţă de autorităţi şi gestionarea crizei coronavirusului pot duce la mişcări de protest şi violenţă, avertizează asiguratorul de credite. Lucrătorii cel mai puţin calificaţi, tinerii şi femeile au suferit mai mult din cauza pierderilor locului de muncă decât restul populaţiei.

În plus, exemplele epidemiilor anterioare demonstrează că această creştere a inegalităţilor veniturilor va fi durabilă şi va produce tulburări sociale suplimentare. Acestea apar în medie la un an după pandemie.