COLLIERS:  Sectorul rezidenţial se îndreaptă spre noi maxime de livrare în acest an

Luna iulie a marcat pe piaţa rezidenţială din Bucureşti un record al ultimilor 14 ani în ceea ce priveşte suprafaţa totală utilă autorizată, de 350.000 de metri pătraţi, ceea ce echivalează cu aproape 7.000 apartamente, arată datele Colliers într-un comunicat remis redacţiei. Creşterea puternică a suprafeţelor autorizate în trimestrul al treilea a anulat scăderea din prima parte a anului, astfel că la noua luni sunt înregistrate cu doar 1% mai puţine unităţi autorizate, comparativ cu perioada similară a anului trecut.

"Dacă în prima jumătate a anului, în Bucureşti, autorizaţiile au scăzut cu o treime faţă de anul trecut, trimestrul al treilea a adus creşteri importante. Numărul record de metri pătraţi autorizaţi nu înseamnă însă că toate aceste proiecte se vor şi construi, dar reprezintă o măsură a încrederii pe care dezvoltatorii o au în piaţa rezidenţială. Numărul locuinţelor livrate astăzi depinde de numărul şantierelor deja începute şi de cererea de locuinţe din trecut, pe când autorizaţiile depind de cererea de locuinţe din prezent, de încrederea în viitor, şi într-o mare măsură şi de procesul administrativ. Astfel, anul acesta ne aşteptăm în continuare la un record de livrare, chiar dacă cererea s-a înscris pe un trend descendent începând cu luna martie", punctează Gabriel Blăniţă, Associate Director Valuation & Advisory Services la Colliers România.

Potrivit sursei citate, pentru comparaţie, în 2019 şi în 2020, în Bucureşti media lunară a suprafeţei autorizate a fost de 127.000 de metri pătraţi, echivalentul a aproape 2.500 apartamente, pe când în 2021 suprafaţa autorizată medie lunară a crescut la 139.000 de metri pătraţi, echivalentul a aproape 2.800 apartamente. În primele noua luni ale acestui an, pe fondul revenirii puternice din trimestrul al treilea, media lunară a suprafeţelor autorizate a crescut la 156.000 de metri pătraţi sau echivalentul a aproape 3.100 apartamente.

În Ilfov, în primele noua luni ale anului, suprafaţa autorizată a scăzut cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut, trendul fiind invers faţă de Bucureşti, în sensul că prima jumătate a anului a adus o creştere de aproape 10% a suprafeţelor autorizate, iar trimestrul al treilea a adus scaderi. Clujul a înregistrat o creştere de 4% a suprafeţei autorizate pentru clădiri rezidenţiale în primele nouă luni din an, în Iaşi s-a înregistrat o creştere de 3%, iar în Timişoara suprafeţele autorizate au scăzut cu 5% în aceasta perioadă.

"Deşi situaţia autorizaţiilor s-a îmbunătăţit semnificativ faţă de prima parte a anului, ne aşteptam ca ritmul livrărilor din anul următor să încetinească, pe fondul scăderii cererii, plus că şi costurile de construcţie se menţin ridicate, aspect ce contribuie la o precauţie suplimentară din partea dezvoltatorilor. Pipeline-ul consistent de proiecte autorizate face însă foarte puţin probabil un şoc în zona ofertei în perioada următoare. Cu toate acestea, o mai bună predictibilitate şi transparenţă în ceea ce priveşte situaţia planurilor urbanistice ar contribui semnificativ la detensionarea pieţei imobiliare şi la atenuarea variaţiilor ample cu care ne-au obişnuit ultimii ani .Deoarece ciclul de dezvoltare al unui proiect se întinde pe o durată medie de 3-5 ani, predictibilitatea este unul din cei mai importanţi factori în asigurarea finanţării, mai ales într-un mediu în care dobânzile continuă să crească", completează Gabriel Blăniţă.

Dezvoltatorii din segmentul rezidenţial rămân interesaţi cu precădere de zonele din afara Bucureştiului, unde oferta de terenuri este mai consistentă, preţurile sunt mai mici şi autorizaţiile se obţin în general cu mai puţine dificultăţi, mai arată datele Colliers. Creşterea dobânzilor, inflaţia care diminuează puterea de cumpărare, dar şi creşterea costurilor de construcţie se adaugă la incertitudinile care afectează perspectivele pe termen scurt. Cu toate acestea, primele nouă luni ale anului au adus o creştere a volumului de construcţii rezidenţiale cu cca. 5%, pe când valoarea acestor lucrări a crescut cu peste 30%, ceea ce ilustrează creşterea costurilor pe acest segment.

Un alt aspect important de urmărit vizează modificările legislative pe partea de taxe, în special având în vedere situaţia fiscală dificilă cu care se confruntă statul român. Impozitele pe proprietăţi urmează să crească de la 1 ianuarie 2023, în timp ce legislaţia privind TVA-ul se modifică pentru a deveni mai puţin favorabilă achiziţionării de proprietăţi rezidenţiale. Acest lucru ar trebui, de asemenea, să aibă un impact negativ asupra vânzărilor de locuinţe, se menţionează în comunicat.