COMERŢUL ÎN ERA POST COVID-19 Cum ar putea schimba actualele evoluţii faţa retailului alimentar

Severitatea impactului COVID-19 asupra sectorului de retail a depins de categoriile în care activează companiile, de exemplu alimentar, fashion, mobilier, electronice, şi de extinderea reţelei de magazine. În timp ce retailerii nonalimentari se confruntă cu închideri de magazine şi pierderi masive de venituri în această perioadă, la celălalt capăt al spectrului, hipermarketurile şi supermarketurile au avut de câştigat, trecând de la cumpărăturile de panică, la stabilizarea operaţiunilor, menţinerea lanţurilor de aprovizionare şi dezvoltarea de noi canale, precum comerţul online şi livrările acasă. Spre deosebire de retailerii nonalimentari, care aveau o experienţă mai mare în online, pentru multe din reţelele de supermarketuri şi hipermarketuri ecommerce-ul este abia la început, iar această criză le-a accelerat planurile de digitalizare.

Unele dintre evoluţiile pe care le vedem în prezent vor deveni permanente, iar unele vor schimba definitiv faţa retailului alimentar. Iată câteva dintre tendinţele preconizate la nivel global de experţii PwC:

- Online-ul şi livrările acasă vor continua să se dezvolte

În această perioadă, dar şi în cea care va urma, teama oamenilor de pandemia de COVID-19 va persista, ceea ce înseamnă că vor încerca pe cât posibil să evite interacţiunea fizică şi aglomeraţia din supermarketuri. Acest lucru va aduce o oportunitate pentru retaileri să-şi dezvolte serviciile de online şi de livrare la domiciliu pe termen lung. În prezent, capacitatea de livrare este limitată şi vedem că aceştia depun eforturi pentru îmbunătăţirea acestei situaţii, în unele cazuri prin parteneriate creative, precum colaborarea dintre Noriel şi Profi pentru anumite produse. Alţii şi-au extins parteneriatele cu furnizori precum Glovo sau foodpanda la nivelul mai multor oraşe din ţară.

Deşi menţinerea vânzărilor este obiectivul actual, baza costurilor se va îmbunătăţi pe termen lung, permiţând în cele din urmă comercianţilor să obţină profit din livrările la domiciliu. După ce se va întâmpla acest lucru, nimic nu va mai opri creşterea rapidă a comerţului alimentar online. Pe lângă efectele pandemiei, în România este încă mult loc de creştere pe segmentul comerţului online, ţara noastră ocupând ultimul loc în UE, potrivit celor mai recente date valabile pentru 2018 în ceea ce priveşte ponderea populaţiei între 16-74 de ani care a cumpărat online, de 20% faţă de media UE de 60%, potrivit datelor Eurostat.

- etodele de plată digitale vor lua avânt

Pentru a evita riscul de a răspândi coronavirusul prin monede şi bancnote, acum se promovează pe scară largă plata fără numerar, chiar şi pentru plăţi mici. Odată ce consumatorii s-au obişnuit să utilizeze metode de plată fără numerar vor continua să le folosească şi după perioada de izolare. De asemenea, noile tehnologii precum "scanarea în timpul cumpărăturilor" sau "self checkout", nu doar că vor fi mai utilizate, ci vor fi preferate şi pe termen lung. Aceasta înseamnă că investiţiile în modernizarea magazinelor cu aceste tehnologii vor oferi companiilor un avantaj competitiv.

- Igiena produselor

Pandemia duce la aşteptări mai mari în ceea ce priveşte igiena produsului. De frica infectării, clienţii tind să se ferească de produsele vrac, fructe, legume sau produse de panificaţie. Reducerea deşeurilor de plastic a fost o tendinţă puternică în 2019, dar este posibil să fie inversată - cel puţin parţial şi pe termen scurt pentru a răspunde nevoii de siguranţă alimentară. Revenirea la plastic, deşi într-o formă îmbunătăţită, biodegradabilă pare a fi o modalitate de a înlătura temerile consumatorilor.

Rămâne de văzut cum retailerii de produse alimentare vor rezolva problema igienei pe scară largă. Soluţiile posibile includ utilizarea tehnologiilor precum blockchain în lanţurile de aprovizionare pentru a garanta transparenţa şi siguranţa produsului în orice moment.

- Discounterii şi produsele mai ieftine au şanse mari să câştige cote de piaţă

La fel ca după criza din 2008-2009, din cauza reducerii semnificative a puterii de cumpărare, pe fondul şomajului tehnic, al concedierilor sau reducerilor salariale, consumatorii se vor orienta către supermarketurile de tip discount care au o gamă de produse la preţuri mai mici şi sub marcă privată. Iar această tendinţă va persista cel puţin pe termen mediu.

- Arii cheie de acţiune în viitor

Pornind de la aceste tendinţe, pregătirea retailului pe termen scurt, mediu şi lung ar trebui să aibă în vedere câteva arii de acţiune.

Pe termen scurt este necesară ajustarea gamei de produse la solicitările de pe timpul pandemiei, anticiparea pierderilor şi investiţiile în marketing, canalizarea resurselor din magazine către online şi accelerarea programelor de restructurare. Transformarea digitală trebuie realizată cât mai repede posibil, astfel încât retailerii să poată oferi întreaga gamă de tehnologii noi cu care consumatorii se vor obişnui în această criză. De asemenea, este un moment bun pentru identificarea de jucătorii mici ca potenţiali candidaţi pentru fuziuni şi achiziţii, concomitent cu analizarea oportunităţilor de verticalizare a lanţului de aprovizionare.

La aceste măsuri, se adaugă pe termen mediu extinderea reţelei de furnizori, implementarea unor instrumente de marketing la distanţă şi scalarea operaţiunilor de ecommerce.

Pe termen lung, evaluaţi lanţul de aprovizionare şi amprenta logistică pentru a creşte flexibilitatea şi capacităţile şi acceleraţi rolul automatizării în lanţul de aprovizionare şi în magazine pentru a spori rezistenţa. Strângeţi şi folosiţi datele despre noile segmente de clienţi pe care le-aţi câştigat în timpul crizei, digitalizaţi procesele de business şi externalizaţi din serviciile conexe.

Toate aceste perspective vor avea însă ca prioritate controlul costurilor şi cheltuielilor în întreaga organizaţie, menţinând astfel sănătatea financiară a companiilor.