Comisia de Muncă din Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de lege care majorează beneficiile sociale

Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a adoptat ieri, cu majoritate de voturi, un raport de admitere la iniţiativa legislativă care majorează Indicatorul Social de Referinţă (ISR) de la 500 de lei la 1.200 de lei, o creştere cu 140% a indicatorului în funcţie de care sunt calculate ajutorul de şomaj şi alte prestaţii sociale.

Impactul bugetar al majorării ISR este calculat de iniţiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce guvernul estimează un impact bugetar de 856 milioane de lei lunar, tot peste 10 miliarde de lei anual. Amintim că bugetul este deja în acest an pe un deficit - cheltuieli ce nu au acoperire din buget şi trebuie astfel finanţate din împrumuturi - de 90,9 miliarde de lei (8,6% din PIB), iar ţara noastră este în procedură de deficit excesiv ceea ce obligă guvernul la austeritate adică la reducerea cheltuielilor bugetare cu 3% din PIB (aproximativ 28-29 miliarde de lei anual) în fiecare an până în 2022, termenul aducerii deficitului sub pragul european de 3%.

Raportul adoptat de Comisia de muncă arată că majorarea va fi una etapizată, pe următorii trei ani. Astfel, de la 1 ianuarie 2021, ISR ar creşte la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1.200 de lei, după care se indexează cu inflaţia. Raportul de admitere a fost adoptat cu majoritate de voturi, deputaţii PNL şi USR votând împotrivă.

Iniţiativa urmează să intre acum pe ordinea de zi a următorului plen al Camerei Deputaţilor, care este forul decizional în acest caz.

Propunerea legislativă, care modifică legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, a fost iniţiată de deputatul Adrian Dohotaru (plecat din USR) şi a primit sprijinul PSD, Pro România şi UDMR.

"Creşterea ISR va rezulta automat într-o majorare a diverselor beneficii sociale acordate prin raportare la ISR, cum ar fi ajutorul pentru şomaj, sprijinul pentru persoanele cu dizabilităţi, venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei, etc. Impactul bugetar total al majorării de la 500 la 1200 de lei a ISR e de 1% din PIB şi este atenuat prin faptul că, potrivit calculelor noastre, aceşti bani se întorc în economie, aproape în întregime (0.9% din PIB) prin intermediul consumului. Pentru anul 2021, se estimează un impact bugetar echivalent la 0,40% din PIB. Întrucât aceşti bani se vor reîntoarce aproape integral în circuitul economic şi vor stimula cererea agregată, pentru anul 2021 estimăm un impact pozitiv al majorării ISR de 0,37% din PIB. Reamintesc că ISR a rămas nemodificat din 2008 la valoarea de 500 de lei, bazându-se informal pe salariul minim de atunci. În consecinţă, am propus creşterea ISR la 1200 de lei şi ajustarea la salariul minim de acum", a transmis, pe Facebook, Adrian Dohotaru, iniţiatorul legii, după votul din Comisia de muncă.

Guvernul a transmis un aviz negativ pentru proiectul de lege, arătând că iniţiatorii nu prevăd sursa banilor necesari pentru creşterea ajutoarelor sociale. În contextul campaniei electorale s-au înmulţit proiectele de lege sprijinite de PSD care majorează cheltuielile permanente ale bugetului, atât pensii cât şi alocaţii şi salarii din mediul public.

Bugetul va fi cheltuit în 2020, conform estimărilor Consiliului Fiscal, 9 lei pe cheltuieli permanente (pensii şi salarii din mediul public în mare parte) pentru fiecare 10 lei încasaţi la buget. Un impact sever în buget a fost adus şi de pandemia de Covid care a provocat o recesiune puternică în trimestrul al doilea şi a redus astfel încasările la buget.

"În ciuda afirmaţiei lansate pe vremea regimului Băsescu cum că România e un stat social exacerbat, realitatea e că statul social - un drept constituţional - e la pământ în ţara noastră. În primul rând, România cheltuie doar 14% din PIB pentru protecţie socială, faţă de o medie europeană de 28%, lăsând persoanele cu dizabilităţi şi alte categorii sociale vulnerabile în afara unei plase de siguranţă. Criza provocată de coronavirus va creşte tot mai mult nevoia de protecţie socială. Mai mult de 875.000 de locuri de muncă au fost şterse din economie în perioada 16 martie - 15 iulie. O parte din cei ce şi-au pierdut locul de muncă vor intra în şomaj. Ce le oferă statul Român celor care şi-au pierdut locurile de muncă? Valoarea medie lunară a indemnizaţiei de şomaj e de aproximativ 500 de lei! Această sumă derizorie îi transformă beneficiarii indemnizaţiei de şomaj în persoane aflate în risc de sărăcie, având în vedere că pragul sub care cineva se află în sărăcie e de 662 de lei (2018). Suma de 500 de lei, pe care o primeşte un şomer în 2020 e doar puţin mai mare decât era în 2008, cu 12 ani în urmă, când indemnizaţia medie de şomaj era de 400 de lei", mai scrie Dohotaru pe pagina lui de Facebook.

De notat că analiştii economici consideră că statul va fi nevoit să majoreze o serie de taxe (inclusiv TVA) pentru a putea plăti majorările de cheltuieli votate de Parlament, asta dacă ANAF nu reuşeşte separat să majoreze încasările la buget. România riscă de altfel să-şi piardă în 2021 ratingul suveran investiţional ceea ce ar face dificilă finanţarea deficitului şi implicit a cheltuielilor votate de Parlament, scenariu ce ar putea atrage reduceri de salarii şi chiar un acord de asistenţă cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).