COMISIA EUROPEANĂ A DECIS CĂ FAMILIA MICULA A PRIMIT AJUTOR DE STAT ILEGAL Piperea: "Statul, în continuare dator fraţilor Micula"

Actualizare 20:42 Blog FT: Cazul fraţilor Micula poate influenţa negocierile comerciale UE-SUA

Bătălia fraţilor Micula cu UE în cazul despăgubirilor câştigate din partea României la Curtea de Arbitraj de la Washington, faţă de care Comisia Europeană a decis că trebuie returnate întrucât încalcă reglementările UE, poate influenţa negocierile comerciale UE-SUA, potrivit blogului Financial Times.

Încercarea fraţilor Ioan şi Viorel Micula, proprietarii European Food, de a-şi salva imperiul alimentar din nordul României, care produce de la bere la biscuiţi, pare să nu aibă o legătură directă cu negocierile comerciale dificile ale Uniunii Europene cu Statele Unite şi Canada, dar stă de fapt la baza uneia dintre cele mai dificile probleme, statutul tribunalelor de arbitraj comercial.

Fraţii Micula, care deţin şi cetăţenie suedeză, au avut un început groaznic de săptămână, notează autorul articolului postat pe blogul Financial Times, Christian Oliver.

Comisia Europeană a anunţat luni, în urma unei investigaţii aprofundate, că România trebuie să recupereze de la fraţii Micula despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, instituţia constatând că acestea încalcă legislaţia UE.

Potrivit avocaţilor fraţilor Micula, proprietarii European Food au decis să investească în judeţul Bihor, unde fabricile lor au 9.000 de angajaţi, în baza subvenţiilor statului român.

România a decis însă în 2005, în timpul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, să sisteze programul de facilităţi fiscale în zonele defavorizate, pentru a respecta legislaţia comunitară în domeniul ajutoarelor de stat.

Fraţii Micula au dat în judecată statul român la Curtea de Arbitraj de la Washington şi au câştigat în decembrie 2013 despăgubiri de 250 de milioane de dolari, una dintre cele mai mari sume acordate vreodată de o instanţă comercială internaţională, se arată în articol.

Autorităţile de la Bruxelles consideră însă că aceste despăgubiri înseamnă de fapt plata "pe uşa din dos" a subvenţiilor.

Oricine urmăreşte negocierile comerciale dintre UE şi Statele Unite ştie că aceste tribunale internaţionale reprezintă un subiect incendiar. Aceste instanţe permit companiilor care consideră că au fost nedreptăţite de justiţia naţională să apeleze la arbitri numiţi potrivit termenilor acordurilor comerciale, explică autorul articolului.

Pentru oficialii din UE şi SUA, tribunalele comerciale internaţionale reprezintă un mijloc important de protejare a drepturilor investitorilor, în timp ce oponenţii se tem că aceste instanţe pot submina legislaţiile naţionale şi europene.

Opoziţia faţă de tribunalele comerciale este puternică în special în Germania şi în rândul socialiştilor din Parlamentul European.

În acest fel, autorităţile de la Bruxelles sunt prinse la mijloc în această problemă. Pe de o parte, oficialii UE în domeniul comerţului susţin că este bine ca tribunalele de arbitraj internaţional să fie incluse în acordurile comerciale cum sunt cele cu Statele Unite şi Canada. Pe de altă parte, autorităţile europene în domeniul concurenţei încearcă să întoarcă verdictul în cazul Micula, unul dintre cele mai urmărite de la Curtea de Arbitraj de la Washington.

Pentru oficialii UE în domeniul comerţului, nu există o problemă. Ei susţin că tribunalele care ar fi incluse în acordul cu SUA vor evita orice probleme apărute în cazurile anterioare. Ei consideră că litigiul fraţilor Micula este o anomalie, întrucât este complicat de aderarea României la UE. Legislaţia Uniunii Europene pur şi simplu a triumfat, clarificând o disfuncţionalitate minoră intra-comunitară. De fapt, numeroşi oficiali de la Bruxelles speră că viitoarele tribunale vot clarifica confuzia creată de existenţa tratatelor bilaterale, cum este cel dintre Suedia şi România.

Este posibil ca investitorii să nu vadă problema la fel. Decizia de luni a Comisiei însemnă că autorităţile de la Bruxelles au trecut peste decizia Curţii de Arbitraj de la Washington, aceasta fiind o evoluţie de o mare importanţă. Cazul Micula are particularităţi, dar fiecare investiţie complexă va avea astfel de particularităţi. Multe vor implica ţări din afara jurisdicţiei UE sau noi membri ai Uniunii. Cazul Micula este din acest motiv o dovată importantă a intenţiei Comisiei Europene. Bruxelles-ul a învins trimbunalele internaţionale? Nu chiar, va exista probabil un ultim capitol al acestei saga, se arată în articolul FT.

(Elena Deacu)

---

Statul, prin Ministerul de Finanţe, este în continuare dator fraţilor Ioan şi Viorel Micula, în ciuda faptului că investigaţia Comisiei Europene (CE) arată că trebuie să returneze un ajutor de stat ilegal, ne-a declarat, ieri, avocatul Gheorghe Piperea, care îl reprezintă pe Ioan Micula.

CE a ajuns la concluzia că suma plătită de ţara noastră către doi investitori suedezi drept despăgubiri ca urmare a anulării unei scheme de ajutor pentru investiţii încalcă normele UE privind ajutoarele de stat şi precizează că beneficiarii trebuie să ramburseze toate sumele deja primite, care sunt echivalente cu cele acordate în cadrul schemei de ajutoare care a fost anulată.

Domnul Piperea ne-a explicat: "În urma deciziei ICSID din 2013, statul este obligat să plătească fraţilor Micula circa 180 milioane de euro. În ianuarie 2014, Ministerul Finanţelor a decis să compenseze o parte din această sumă cu datoriile pe care companiile celor doi oameni de afaceri le aveau către bugetul de stat. Fraţii Micula au contestat decizia la vremea respectivă, iar această compensare este considerată, acum, de către CE ca fiind ajutor de stat ilegal, care trebuie returnat. Cum statul nu a achidat datoria stabilită de ICSID nici până în ziua de astăzi, atunci au curs dobânzi şi penalităţi care au ajuns aproape de nivelul sumei de 180 milioane de euro, care este datoria de bază".

Avocatul susţine că decizia CE nu anulează hotărârea ICSID şi că aceste dobânzi şi penalităţi trebuie achitate de Ministerul Finanţelor.

"Mă întreb, în calitate de cetăţean şi contribuabil cine este răspunzător că, la un moment dat, se va plăti această sumă enormă către fraţii Micula pentru că statul nu a respectat hotărârea ICSID", ne-a mai spus Gheorghe Piperea.

Domnia sa ne-a mai declarat că Ministerul Finanţelor a depus o contestaţie în anulare la decizia ICSID.

• Ioan Micula: "Vom cere statului român despăgubiri de 2,5 miliarde euro dacă aplică decizia CE"

Fraţii Micula vor să atace în instanţă, la forurile europene şi naţionale, decizia CE potrivit căreia statul trebuie să recupereze de la ei despăgubirile acordate în urma sistării unui program de susţinere a investiţiilor în zonele defavorizate, considerând-o abuzivă.

"CE nu poate să invalideze un angajament luat de România, pentru că o putere executivă nu poate anula o hotărâre judecătorească. Noi nu am primit nicio înştiinţare de la ei, nici oficială, nici neoficială, dar dacă vom primi o asemenea decizie, o vom contesta", a declarat, ieri, Ioan Micula, citat de Mediafax.

Omul de afaceri spune că, în cazul în care grupul deţinut de el şi fratele său va fi afectat de decizia Comisiei Europene, vor cere în instanţă de la statul român despăgubiri de 2,5 miliarde de euro, cât valorează investiţiile făcute de ei în România. "România are un angajament ferm prin care se obligă să respecte Tratatul cu Suedia şi convenţia ICSID. Nicio firmă străină nu va mai veni pe teritoriul României dacă nu se respectă convenţia ICSID", a adăugat Ioan Micula.

Surse apropiate situaţiei susţin că punerea în aplicare corectă a celor două decizii presupune efectuarea unor plăţi: "Statul trebuie să plătească banii datoraţi fraţilor Micula, iar cei doi oameni de afaceri trebuie să returneze ajutorul în cuantumul menţionat în decizia CE. Astfel, corect este ca statul să verse banii într-un cont neutru, cum este cel al unui executor judecătoresc, după care să-şi tragă înapoi banii consideraţi ajutori de stat. Desigur, mai rămâne problema datoriilor totale cumulate de fraţii Micula către stat şi cum vor putea să fie şi acestea compensate cu penalităţile datorate de stat".

Într-un comunicat de presă remis redacţiei, CE arată că, printr-o hotărâre arbitrală pronunţată în decembrie 2013 s-a constatat că, prin retragerea, în 2005, a unei scheme de încurajare a investiţiilor, cu patru ani înainte de expirarea sa prevăzută pentru 2009, România a încălcat un tratat bilateral de investiţii dintre România şi Suedia. Instanţa de arbitraj a obligat România să îi despăgubească pe reclamanţi, doi investitori cu cetăţenie suedeză (n.r. fraţii Micula), pentru că aceştia nu au beneficiat în întregime de schemă.

Schema de încurajare a investiţiilor retrasă a favorizat în mod selectiv anumiţi investitori şi, prin urmare, a fost considerată incompatibilă cu normele UE privind ajutoarele de stat. Prin faptul că a plătit despăgubiri reclamanţilor, România le-a acordat de fapt acestora avantaje echivalente cu cele furnizate prin schema de ajutoare anulată, mai precizează CE.

• Chiriţoiu: "E dreptul lor să conteste decizia la CEJ, dar decizia CE este executorie"

Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, ne-a declarat că este dreptul fraţilor Micula să conteste decizia CE la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), dar decizia anunţată ieri este executorie şi banii trebuie returnaţi statului român.

Domnia sa ne-a explicat: "Compensarea fost realizăată particial, cu suma de circa 76 milioane euro potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Restul banilor până la suma de circa 180-190 de milioane de euro, câştigată în instanţă de investitori, a fost imobilizată într-un cont la Trezorerie. Practic, după decizia Curţii de Arbitraj, Ministerul Finanţelor a virat banii într-un cont deschis la Trezorerie pe numele fraţilor Micula, pentru a nu fi în pericol să fie executate active din România, dar sumele au fost imobilizate de ANAF pentru că atunci când există o investigaţie la nivelul CE privind un ajutor de stat, Ministerul Finanţelor trebuie să instituie măsuri asiguratorii pentru ca în cazul unei decizii de recuperare a Comisiei, aceasta să poată fi pusă în aplicare imediat şi astfel să se respecte legile europene în vigoare".

Ioan şi Viorel Micula au reuşit, la finele anului trecut, să pună sechestru pe unele conturi ale Ministerului Finanţelor, dar şi pe o parte din acţiunile deţinute de stat la Petrom, în contul datoriei stabilite de ICSID. Recent, Curtea de Apel a dat curs contestaţiei Ministerului Finanţelor şi a dispus ridicarea sechestrului până la decizia CE privind compensarea, ne-a menţionat Gheorghe Piperea. "Acum, odată cu decizia CE, sechestrul poate fi reinstituit", susţine domnia sa.

Cristinel Mazilu, executorul desemnat de instanţa autohtonă să pună în aplicare decizia ICSID, ne-a declarat, în decembrie, că statul datorează fraţilor Micula circa 685 milioane lei, reprezentând valoarea despăgubirii stabilită în decembrie 2013 de Curtea de Arbitraj, plus dobânzi şi penalităţi. Domnia sa susţine că valoarea acţiunilor Petrom, pe care a fost pus sechestru în decembrie 2014 acoperă inclusiv dobânzile şi penalităţile şi că nu reprezintă întregul pachet minoritat deţinut de stat în compania petrolieră. Prin Ministerul Economiei, statul deţine 20,6% din totalul acţiunilor Petrom.