Comisia Europeană: "Grecia trebuie să taie pensiile"

Grecia trebuie să-şi îndeplinească promisiunile făcute creditorilor săi internaţionali în schimbul pachetului de asistenţă financiară, a afirmat, vineri, un oficial de la Comisia Europeană (CE), întrebat fiind dacă Atena este liberă să renunţe la planificata reducere a pensiilor din 2019, transmite Reuters.

"Poziţia noastră este limpede precum cristalul: pacta sunt servanda (forţa obligatorie a contractului - n. r.). Aceasta este singura poziţie luată în considerare", a afirmat, conform Agerpres, purtătorul de cuvânt al CE, Alexander Winterstein, folosind un proverb latin care înseamnă: "Acordurile trebuie să fie respectate".

În 2017, Grecia şi creditorii săi internaţionali au acceptat o reformare a pensiilor, conform căreia Atena va trebui să reducă pensiile în 2019. Măsura a fost aprobată de Parlamentul elen. Însă, joi, Guvernul elen le-a cerut creditorilor renunţarea la o nouă tăiere a pensiilor, prevăzută să se aplice de la 1 ianuarie.

Reformarea sistemului de pensii a fost una dintre cerinţele cheie cerute pentru eliberarea tranşei de împrumut din pachetul de asistenţă financiară acordat Greciei.

În 20 august, Comisia Europeană a salutat încheierea, cu succes, a programului de sprijin cu Grecia şi, totodată, şi-a exprimat speranţa că acesta este începutul unei noi ere pentru ţara cu cea mai mare povară a datoriilor din zona euro şi Uniunea Europeană.

Grecia a beneficiat de asistenţă financiară din partea partenerilor săi europeni începând din 2010. Autorităţile din Grecia au solicitat un nou program de stabilitate din cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES), la 8 iulie 2015. La 20 august 2015, Comisia Europeană a semnat, în numele MES, un Memorandum de înţelegere pentru un program de sprijin pe trei ani.

În cadrul acestui program de sprijin pentru stabilitate au fost acordate Greciei împrumuturi totale de 61,9 miliarde euro, pe baza implementării unui pachet de reforme cuprinzător şi fără precedent. Grecia a luat măsuri pentru a asigura sustenabilitatea fiscală, aducând soldul bugetului general de la un deficit semnificativ, la excedent în 2017, care se preconizează a fi menţinut. Aceste măsuri de reformă şi eforturi de consolidare vor avea efecte cumulative în timp şi, prin urmare, vor continua să aibă un impact pozitiv asupra sustenabilităţii fiscale, cu mult după încheierea programului.

Sectorul financiar se află în prezent într-o poziţie mult mai puternică, urmare a unor operaţiuni reuşite de recapitalizare, a unei revizuiri generale a guvernanţei băncilor şi a implementării unei strategii de reducere a creditelor neperformante, care trebuie să fie susţinută.

Eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice a fost îmbunătăţită, inclusiv prin introducerea unor noi norme privind numirea, evaluarea şi mobilitatea angajaţilor din sectorul public, prin înfiinţarea Autorităţii Independente pentru venituri publice şi prin măsuri de eficientizare a sistemului judiciar. În cele din urmă, au fost puse în aplicare măsuri structurale importante pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri şi competitivitatea Greciei, astfel încât ea să devină o destinaţie atractivă pentru investiţii şi pentru a le permite întreprinderilor să se extindă, să inoveze şi să creeze locuri de muncă, precum şi pentru crearea unor sisteme durabile şi universale de pensii, sănătate şi prestaţii sociale, inclusiv a unui sistem de venit minim garantat.

Serviciul de sprijin pentru reforme structurale al Comisiei va continua să ofere asistenţă autorităţilor elene - la cererea acestora - în elaborarea şi implementarea reformelor menite să sporească creşterea.

În total, începând cu 2010, Greciei i-au fost acordate împrumuturi în valoare de 288,7 miliarde euro: 256,6 miliarde euro din partea partenerilor europeni şi 32,1 miliarde euro din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI).