Comisia Europeană a adoptat, luni, două decizii care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam), informează Agerpres..
Potrivit sursei citate, după ce s-a dovedit că utilizarea acestor substanţe afectează albinele, utilizarea lor a fost limitată la nivelul Uniunii Europene. Cu toate acestea, Executivul comunitar subliniază că România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.
Stella Kyriakides, comisarul european pentru sănătate, a declarat: "Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca statele membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul şi biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluţii alternative."
De asemenea, Comisia Europeană a pus la punct, luni, o bază de date care va pune la dispoziţie toate autorizaţiile de urgenţă acordate de statele membre.
Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi.
Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine.
În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) din România a anunţat, în ianuarie, că autorizează, pentru campania de primăvară 2020, utilizarea în situaţii de urgenţă a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea seminţelor de porumb, precum şi utilizarea în situaţii de urgenţă a seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide.
MADR precizează însă că nu va acorda autorizaţie pentru utilizarea în situaţii de urgenţă a produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui, deoarece floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere.
"Autorizaţiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziţie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecţia plantelor în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizaţiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizaţii temporare acordate în Uniunea Europeană", precizează MADR.
Perioadele pentru care MADR acordă autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb, şi 20 ianuarie - 18 mai pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.
Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, subliniază MADR.
Conform sursei citate, această autorizare a fost determinată de faptul că, în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul seminţelor de porumb care să împiedice pierderile de producţie din cauza atacurilor dăunătorilor de sol "Tanymecus dilaticollis" şi "Agriotes spp.", care afectează suprafeţe de peste 2 milioane hectare, cu tendinţe de extindere, cu densităţi foarte mari pe metru pătrat şi care nu pot fi combătuţi prin tratamente în perioada de vegetaţie.
De asemenea, nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea seminţelor împotriva dăunătorilor "Bothynoderes punctiventris", "Chaectonema tibiali", "Tanymecus dilaticollis" şi "Agriotes spp.