Comisia Europeană, nemulţumită de viitoarea modificare a legii Curţii de Conturi

Comisia Europeană a trimis zilele trecute o scrisoare oficială către guvern şi alte instituţii în care avertizează că un proiect de lege iniţiat de senatorul Daniel Zamfir poate duce la suspendarea tuturor programelor care implementează fondurile europene. Proiectul modifică legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi şi este iniţiat prin preluarea textului unui proiect legislativ aprobat de Parlament în 2018 şi declarat neconstituţional pe motive de procedură, nu de fond, conform senatorului Daniel Zamfir.

"Ne exprimăm îngrijorările profunde în legătură cu noile evoluţii", se arată în scrisoarea Comisiei Europene, care indică faptul că adoptarea legii ar duce la "încălcarea cerinţelor de independenţă a Autorităţii de Audit" - instituţie care face parte din Curtea de Conturi.

Comisia arată în scrisoare că "orice limitare sau ameninţare la adresa independenţei Autorităţii de Audit ar influenţa capacitatea de a furniza Comisiei asigurările necesare legate de funcţionarea eficientă a sistemului de management şi control ale programelor co-finanţare din fonduri UE".

Practic, oficialii europeni cere expres ca Parlamentul să renunţe la modificările pe care le aduce Legii Curţii de Conturi, nr.94/1992, şi care care pun în pericol independenţa Autorităţii de Audit.

Proiectul de lege, iniţiat în octombrie 2019, a fost deja adoptat tacit de Camera Deputaţilor în 11 februarie 2020 şi a intrat în dezbateri la comisiile de specialitate din Senat, cameră în care PSD are singur majoritatea. El mai are nevoie de rapoartele de la comisia de buget şi comisia economică pentru a intra la votul final în plen.

Miza financiară a acestei probleme este uriaşă: e vorba despre cele 18 miliarde de euro pe care România le are la dispoziţie în actualul buget al UE.

Una dintre modificările criticate dur de Comisia Europeană este faptul că proiectul legislativ acordă preşedintelui Curţii de Conturi competenţa exclusivă de sesizare a organelor de urmărire penală în cazul în care, în urma controlului, se constată că o instituţie a cheltuit banii publici cu încălcarea legii. În legea aflată în vigoare, sesizarea organelor de urmărire penală se face de către conducătorul departamentului care realizează raportul de audit.

O altă modificare promovată de Daniel Zamfir şi criticată de Bruxelles este limitarea independenţei Autorităţii de Audit - organism independent acreditat de Comisia Europeană, aflat sub autoritatea Curţii de Conturi - prin faptul că ar fi obligată să-şi însuşească toate constatările făcute de Agenţia Naţională de Achiziţii Publice - instituţie subordonată politic aflată în subordinea Guvernului.

Acelaşi proiect a mai fost adoptat în 2018, în ciuda unor proteste similare ale Comisiei Europene, dar Curtea Constituţională l-a declarat neconstituţionat pe motive extrinseci, deoarece traseul legislativ nu a respectat principiul bicameralismului.

Unul dintre motivele pentru care proiectul respectiv a fost iniţiat este reprezentat de faptul că, în trecut, în urma constatărilor auditorilor de la Curtea de Conturi, în cazurile în care existau suspiciuni pentru săvârşirea unor infracţiuni, dosarele erau trimise direct la Parchet, iar funcţionarii publici din cadrul primăriilor refuzau să mai semneze diferite acte, blocând activitatea şi investiţiile unităţilor administrativ-teritoriale.

Susţinătorii proiectului afirmă că prin ierarhic instituit de viitoarea modificare legislativă vor fi eliminate abuzurile din activitatea inspectorilor Curţii de Conturi, fapt care va avea efecte pozitive în activitatea angajaţilor primăriilor care se ocupă de investiţiile efectuate de acestea.