Comisia Europeană vrea să dicteze companiilor europene cum să investească în China

Primele semnale privind politicile economice şi de reglementare urmărite de noua Comisie Europeană, condusă tot de Ursula von der Leyen în urma "negocierilor" din spatele uşilor închise, arată perspective sumbre pentru libertatea economică din Uniunea Europeană şi continuarea tendinţei de centralizare a planurilor impuse statelor membre.

Unul dintre aceste planuri, prin care CE doreşte să dicteze modul în care companiile europene pot investi în China, a revenit în atenţie după alegerile pentru Parlamentul European, după cum a scris recent South China Morning Post.

Oare cum ar putea susţine autorităţile de la Bruxelles că acest plan este în perfectă conformitate cu principiile democraţiei şi pieţei libere şi nu are nimic de a face cu economia centralizată şi planificată?

Cotidianul din Hong Kong arată că majoritatea guvernelor şi numeroase companii europene se opun acestei propuneri, deoarece "planul CE ar reprezenta o interferenţă majoră în deciziile antreprenoriale şi fluxurile internaţionale de capital".

Argumentul apare într-o scrisoare a Federaţiei Industriilor din Germania (BDI) adresată Comisiei Europene, unde se mai arată că "investiţiile străine directe sunt utilizate de companiile germane pentru a câştiga cotă de piaţă la nivel mondial, iar astfel de investiţii consolidează economia germană, asigură locuri de muncă şi promovează prosperitatea". Tocmai din aceste motive, "BDI respinge orice noi mecanisme de control al investiţiilor străine directe".

Planul a fost anunţat în primăvara anului trecut de Ursula von der Leyen şi a luat forma unui studiu în ianuarie 2024, care prezintă strategia pentru securitatea economică a Europei (ESS). China nu este amintită direct, însă toate măsurile arată că este "ţinta" programului.

Odată cu realegerea Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene, planul a revenit în actualitate, în condiţiile în care "liderii de la Bruxelles se tem că tehnologiile avansate vor ajunge la armata Chinei".

SCMP aminteşte că "propunerea a fost făcută în coordonare cu Statele Unite", care "au lansat anul trecut propriul mecanism de stopare a fluxului de capital către anumite industrii chineze".

Restricţionarea investiţiilor străine a vizat iniţial patru sectoare de înaltă tehnologie - semiconductori, inteligenţă artificială, biotehnologie şi calculatoarele cuantice - iar Comisia Europeană a mai adăugat încă două sectoare.

După cum arată publicaţia din Hong Kong, dintre cele 27 de state membre ale UE, doar Lituania şi-a exprimat sprijinul deplin pentru planurile Bruxelles-ului de a verifica investiţiile străine directe. Cele mai multe capitale europene consideră că un astfel de program nu este necesar, mai ales dacă se au în vedere nivelurile scăzute ale investiţiilor UE în aceste sectoare ale economiei chineze.

Inclusiv reprezentanţii sectoarelor vizate şi-au exprimat opoziţia faţă de planurile Comisiei Europene.

"Introducerea unor controale de stat asupra investiţiilor străine ale companiilor europene nu este calea politică potrivită pentru a obţine securitatea economică, deoarece ar constitui o interferenţă majoră în domeniul deciziilor de afaceri ale companiilor şi al fluxurilor de investiţii internaţionale", se arată într-un comunicat de presă de la SEMI Europe, asociaţia industrială care reprezintă companiile din lanţul global de proiectare şi producţie a semiconductorilor.

Tobias Gehrke, expert în cadrul European Council on Foreign Relations, a declarat că preşedintele CE are cea mai bună şansă de a obţine aprobarea planului de verificare a investiţiilor străine directe ale companiilor europene dacă îl foloseşte ca "instrument de negociere" în relaţiile cu SUA.

Datele Institutului Francez pentru Relaţii Internaţionale (IFRI) preluate de SCMP arată că investiţiile europene din China în cele patru sectoare vizate sunt "foarte modeste", reprezentând circa 2% - 4% din totalul capitalului investit între 2019 şi 2023.

Comisia Europeană va începe o perioadă de monitorizare a fluxurilor de investiţii în cele patru sectoare, împreună cu cele 27 de state membre, iar apoi va fi prezentat un raport de evaluare a riscurilor, după cum mai scrie SCMP.

Având în vedere rezultatele slabe ale măsurilor anterioare de limitare a capacităţilor Chinei în sectoarele tehnologiilor înalte, este foarte probabil ca restricţionarea investiţiilor directe să afecteze mai mult companiile europene, inclusiv prin creşterea birocraţiei, mai ales pe fondul menţinerii unei dependenţe ridicate de lanţurile de aprovizionare care îşi au originea în cea mai mare economie a Asiei.