ROMÂNIA-RUSIA: ÎN OCTOMBRIE 2011, "Gazprom" s-a arătat disponibilă să ne furnizeze direct gaze

Preşedintele "Gazprom" Aleksei Miller a anunţat, în luna octombrie 2011, disponibilitatea companiei pe care o conduce de a răspunde pozitiv solicitărilor părţii române pentru stabilirea unor relaţii contractuale directe pentru furnizarea de gaz către România, precizând ca domeniu prioritar asigurarea consumului de gaze pentru producţia de energie electrică.

În cadrul unei întâlniri cu ministrul de atunci al Economiei, Ion Ariton, Aleksei Miller a exprimat interesul "Gazprom" pentru investiţii în centralele electrice din România.

Cu prilejul vizitei din octombrie, atât partea română, cât şi cea rusă au trecut în revistă şi alte oportunităţi investiţionale în ţara noastră. În acest sens, conducerea "Gazprom" şi-a exprimat interesul pentru realizarea de investiţii în sectorul depozitării subterane de gaze în România. Cu aceeaşi ocazie, au fost evaluate perspectivele continuării acordurilor cu privire la tranzitul de gaze prin România către piaţa din sud-estul Europei. De asemenea, a fost reafirmat interesul reciproc pentru deschiderea unei colaborări productive între "Gazprom" şi companiile româneşti "Romgaz" şi "Transgaz" pe terţe pieţe în domeniul explorării, exploatării şi transportului de gaze.

Surse din piaţa gazelor susţin că intenţia autorităţilor de la Bucureşti de a colabora îndeaproape cu "Gazprom", în special pentru ieftinirea gazelor importate de ţara noastră, este lăudabilă doar în aparenţă pentru că "în fapt", nici măcar nu au început negocieri serioase. Disponibilitatea ruşilor de a ne da gaze ieftine şi de a investi zeci şi poate chiar sute de milioane de euro în România este cunoscută de trei-patru ani.

Deşii unii oficiali susţin că anul 2012 (când expiră o parte din contractele intermediarilor) este decisiv în negocierile româno-ruse pentru importurile directe de gaze, sursele citate spun că, de fapt, putem începe oricând să importăm direct gazele ruseşti dacă autorităţile se aşază serios la masa negocierilor. Miza nu este numai ieftinirea gazelor de import, ci şi atragerea sutelor de milioane de euro pregătite de "Gazprom" pentru această zonă a Europei.

În prezent, ţara noastră importă gaze de la "Gazprom", prin intermediari, respectiv WIEE - un joint venture între "Gazprom" - "Wintershall", companie înregistrată în Elveţia, şi IMEX - un joint venture "Gazprom" - "Conef", companie înregistrată în Cipru. "Wintershall" aparţine 100% concernului german BASF, iar "Conef" este o companie românească, deţinută de magnatul rus Vitali Matsitski, care este proprietarul "Alro" Slatina.

Sursele menţionate afirmă că, de fapt, partea română nici măcar nu a avut o discuţie serioasă cu reprezentanţii gigantului rus pentru a importa direct gaze deoarece ar leza interesele intermediarilor şi ale unor oficiali români ("băieţii deştepţi din energie"). Potrivit aceloraşi surse, intermediarii şi "băieţii deştepţi" ar face un profit serios din faptul că plătim cel mai mare preţ din Europa pentru gazele ruseşti: "Gazprom are un preţ unitar pentru gazele exportate în Europa şi România nu face excepţie. Nu sunt discriminări între ţări. Aşa că preţul foarte mare plătit pentru gazele ruseşti în România se datorează exclusiv intermediarilor. Cei de la Gazprom nu au nicio problemă în a ne da direct gaze la un preţ mult mai bun. Ca să se întâmple acest lucru este nevoie ca România să poarte negocieri ferme şi nu evazive ca până acum cu Gazprom şi să atragă resursele financiare importante ale gigantului rus în domeniul nostru petrolier şi al producerii de energie electrică".

• "Gazprom Neft" vrea să investească câteva sute de milioane de euro până în 2015

Tot în toamna anului trecut, în cadrul unei întrevederi cu premierul Emil Boc, o delegaţie a NIS, companie subsidiară a "Gazprom Neft", condusă de Kirill Kravchenko, director general pentru Serbia şi director general adjunct pentru activele din străinătate al "Gazprom Neft", i-a prezentat premierului intenţiile de dezvoltare în România. Planurile includ investiţii în domeniul petrolier de câteva sute de milioane de euro până în 2015 şi crearea de aproximativ 500 de locuri de muncă.

Prezent la întâlnire, deputatul PDL Adrian Gurzău ne-a declarat: "Eu cred că România va reuşi să importe gaze direct din Federaţia Rusă şi va reuşi să atragă şi banii Gazprom în domeniul nostru energetic. Semnalele sunt pozitive şi autorităţile noastre fac eforturi să stabilească termenii acestor colaborări. Eu sunt de acord ca Gazprom să investească în explorarea şi exploatarea resurselor de petrol şi gaze de pe teritoriul ţării noas-tre şi să pună bazele unui lanţ de benzinării. Gazprom va face o concurenţă serioasă companiilor prezente pe piaţa produselor petroliere şi acest lucru se va vedea şi în buzunarul consumatorilor".

Domnia sa ne-a mai spus că interesele care există pe piaţa gazelor, pe care o studiază îndeaproape de mai bine de trei ani, au condus la demonizarea Rusiei: "Percepţia generală este că România are o reticenţă faţă de capitalul rusesc, iar întâlnirile ruso-române din ultima perioadă au avut rolul de a convinge Rusia că avem disponibilitate maximă pentru atragerea inves-tiţiilor Gazprom în ţara noastră. Din punctul meu de vedere, de vină pentru importurile de gaze ruseşti la preţ exorbitant este echipa condusă de fostul ministru Dan Ioan Popescu. La acea vreme, preţul gazelor ruseşti era stabilit în funcţie de volumele tranzitate, ceea ce avantaja Româ-nia. Acest sistem de taxare a fost înlocuit cu contractele prin intermediari, care ne-au adus preţurile exorbitante de acum".

• 140 de benzinării NIS până în 2020

NIS doreşte înfiinţarea unor companii în Bulgaria, România, Bosnia şi Herţegovina pentru cumpărarea capacităţilor atractive pentru inves-tiţii (benzinării şi locaţii). Obiectivele ţintă ale NIS pentru 2011-2012 sunt începutul cercetărilor regionale, lucrărilor cadru-cercetare şi a înregis-trării în Bosnia şi Herţegovina, România şi Muntenegru, precum şi înregistrarea companiilor şi deschiderea reprezentanţelor regionale. La acestea se adaugă angajarea NIS ca executant pe piaţa de servicii petroliere din ţările ţintă.

NIS doreşte să devină o companie vertical integrată din Balcani, care se ocupă cu producţia şi prelucrarea petrolului şi a gazelor şi cu traficul cu derivatele de petrol şi înregistrează o creştere bruscă. În România, compania şi-a propus stabilirea unei reţele de vânzare cu amănunutul de înaltă calitate cu o cotă de piaţă de 10%, precum şi dezvoltarea producţiei şi a rezervelor în regiunile prioritare în producţia petrolului şi a gazelor.

Astfel, până în 2020, NIS vrea să deţină 140 de benzinării cu vânzarea medie de 2,55 mii tone anual/benzinărie (circa 7 tone/zi). Pentru 2012, compania are în plan înfiinţarea (prin achiziţii şi/sau construcţii noi) a 54 de benzinării.

Oficialii ruşi au cerut ca România să contribuie în dezvoltarea NIS-ului în regiune prin tarifele de impozit pe termen lung favorabile pentru investiţiile care se referă la o exploatare şi depozitare sporită, sprijinul la înfiinţarea investiţiilor comune cu companiile autohtone fruntaşe în exploatare, dar şi condiţii favorabile pentru reconstruirea conductei Panciova-Timişoara. Alte cerinţe ale NIS au fost sprijinul statului prin dezvoltarea infrastructurii rutiere şi ajutor în obţinerea licenţelor de cercetare şi exploatare pentru necesităţiile vânzării derivatelor de petrol şi la obţinerea permiselor pentru construirea benzinăriilor şi a capacităţiilor rezervoarelor, precum şi participarea la proiectele mari.