Companiile de stat din industria de apărare, incapabile să absoarbă 800 milioane lei pentru investiţii

Deşi la nivelul Comisiei Europene se discută despre necesitatea unor achiziţii comune de echipamente militare şi muniţie şi despre sprijinirea industriei europene de apărare şi cu toate că aproape 800 milioane lei a alocat statul român în ultimii trei ani pentru investiţiile necesare în companiile publice din industria naţională de apărare, proiectele respective nu sunt încă implementate fiind în faza achiziţiilor publice sau blocate din lipsa cash-flow-ului necesar pentru demararea lor.

Acest lucru a reieşit din răspunsurile oferite de Florin Spătaru, ministrul Economiei, la întrebările adresate de ziarul BURSA, în cadrul conferinţei de presă pe care a susţinut-o ieri la sediul ministerului.

"În acest moment, companiile de stat din industria de apărare au nevoie de asigurarea unui cash-flow necesar pentru a se putea plăti TVA necesară pentru realizarea investiţiilor. Avem discuţii cu echipele manageriale şi, din informaţiile pe care le am, sunt licitaţii care sunt în curs de derulare, deci sunt companii care pot implementa aceste proiecte.

Important este ca toţi banii pe care noi, Ministerul Economiei, i-am asigurat pentru investiţii să se regăsească cât mai rapid în echipamente noi în aceste companii. Un proces de achiziţie şi de implementare a unui proiect investiţional durează din estimările noastre între 8 şi 12 luni. (...) Eu nu vreau să comentez situaţia în care acele companii erau înainte de 2021. Dar vreau să clarificăm câţi bani avem pentru investiţii în industria de apărare. Din bugetele anterioare anului 2021 erau aproape 190 milioane lei, 400 milioane lei au fost alocaţi în cursul anului 2022 şi în 2023 avem încă 200 milioane lei. Aceşti bani pe care Ministerul Economiei i-a asigurat sunt incomparabil, mult mai mulţi decât au avut companiile din industria de apărare în ultimii 20 de ani", a declarat Florin Spătaru.

Ministrul Economiei a precizat că timpul de implementare a proiectelor investiţionale în industria de apărare a crescut din cauza analizei minuţioase a acestora, dar şi a solicitării sale ca investiţiile să vizeze soluţii integrate şi nu doar înlocuiri de echipamente.

"Am creat la nivelul Romarm un centru de cercetare-dezvoltare-inovare care este implicat în mod direct în definirea acestor linii de producţie pentru a utiliza toate cunoştinţele pe care le avem la nivel naţional şi pentru a nu greşi. Am avut echipamente care au fost cumpărate în urmă cu peste 20 de ani şi care nu funcţionau sau nu funcţionează. Am asigurat în astfel de cazuri bani suplimentari pentru ca liniile respective să poată să producă aşa cum trebuie", a spus Florin Spătaru.

Referitor la memorandumul încheiat la începutul lunii februarie 2023 cu compania sud-coreeană Hanwha Defense, privind realizarea unui parteneriat în vederea construirii unei capacităţi de producţie pentru fabricarea obuzierelor autopropulsate K9, ministrul Economiei a arătat: "În acest moment în baza memorandumurilor încheiate cu partenerii din Coreea de Sud, se fac evaluări în privinţa locaţiilor, a echipamentelor şi domeniilor în care putem să investim, dar aceste investiţii trebuie să aibă la bază interesul Ministerului Apărării Naţionale de a realiza achiziţii de produse ce vor fi făcute la noi în ţară. Avem discuţii în continuare cu MApN privind construcţia obuzierelor autopropulsate K9, dar procesul decizional la MApN durează. Mă voi întâlni cu domnul ministru şi vom vedea care este stadiul evaluărilor efectuate".

Din cele de mai sus, reţinem că abia peste un an-un an şi jumătate s-ar putea să vedem implementate proiectele investiţionale necesare industriei româneşti de apărare, în condiţiile în care nevoie de echipamente, tehnică militară şi de muniţie la nivel european şi global este în continuă creştere şi în care războiul declanşat de Federaţia Rusă în Ucraina continuă şi cunoaşte noi valenţe, cu un risc de pericol mai ridicat pentru întreg estul Europei.

Să nu ne mirăm dacă, la sfârşitul acestei perioade în care companiile de stat încă mai caută soluţii pentru absorbirea sumelor din bugetul public, destinate investiţiilor, competitorii lor din piaţă se vor situa la un nivel mult mai înalt decât cel prezent, mai ales prin prisma fondurilor de care vor dispune în urma livrărilor de arme şi muniţii pe frontul din Ucraina, dar şi pentru refacerea stocurilor din depozitele de armament din statele membre ale Uniunii Europene.