Complexul Energetic Hunedoara a reintrat în insolvenţă

Complexul Energetic Hunedoara (CEH), societate aflată în portofoliul Ministerului Energiei, a intrat, ieri, din nou în insolvenţă, printr-o decizie a Tribunalului Hunedoara.

CEH intrase în insolvenţă pe 7 ianuarie, însă Curtea de Apel Alba Iulia a admis, în 3 mai, apelul formulat de Sindicatul "Noroc Bun" Petroşani împotriva sentinţei de intrare în insolvenţă, aceasta fiind anulată şi cauza trimisă spre rejudecare la instanţa de fond.

În prima perioadă de insolvenţă, judecătorul sindic numise tot firma GMC drept administrator judiciar, deşi Ministerul Energiei propusese casa de insolvenţă Euro Insol.

"Este o hotorâre monstruoasă pentru Hunedoara, cu efecte ireparabile", a comentat Remus Borza, preşedintele Euro Insol, citat de Mediafax. Domnia sa a adăugat: "Păcatul lui Drăgan (judecătorul Ioan Drăgan-n.r.) să fie şi a celor care au girat o astfel de decizie".

În aprilie, Remus Borza ne-a spus că CEH poate fi salvat doar dacă vor fi concediaţi jumătate dintre mineri şi dintre angajaţii termocentralelor din Valea Jiului.

Preşedintele Consiliului de Administraţie al CEH, cel care a deţinut în perioada ianuarie-mai funcţia de administrator special al societăţii, Dan Agrişan, susţine că decizia instanţei "era de aşteptat": "Înţeleg că este numit din nou administrator judiciar GMC Craiova. Era cumva de aşteptat având în vedere că era vorba de acelaşi judecător şi de aceeaşi speţă. O să aşteptăm să vedem cum este motivată sentinţa. Deocamdată urmează să ia primele decizii administratorul judiciar şi să fie convocată o AGA pentru numirea unui administrator special".

Agrişan susţine că ministerul nu l-a recuzat pe Ioan Drăgan pentru a nu prelungi decizia de intrare în insolvenţă a CEH.

"Din punctul meu de vedere era destul de evident că va fi respinsă orice cerere de recuzare, lucru care s-a şi întâmplat de altfel. A mai fost o cerere de recuzare respinsă, pe alt temei. Având în vedere că a fost trimis spre rejudecare dosarul la acelaşi complet de judecată, am estimat că erau şanse foarte mici să fie acceptată o cerere de recuzare pe motivul acesta al faptului că el rejudecă aceeaşi cauză, când aceeaşi cauză i-a fost trimisă. Juridic, pe motivul acesta, mi se pare că o cerere de recuzare nu putea să stea în picioare. Sigur că ar fi putut să pună pe altcineva să judece, dar e perfect ceea ce a făcut Tribunalul Hunedoara. Eu personal aş fi preferat să fie un alt judecător. O cerere de recuzare ar fi prelungit foarte mult procesul şi era esenţial să reintre în insolvenţă ", a mai spus Dan Agrişan.

Potrivit sursei citate, societatea ar putea să continue ativitatea în forma actuală (fără insolvenţă-n.r.) o anumită perioadă de timp, dar creditorii şi furnizorii alteptau o decizie a tribunalului, aceştia nemaidorind să furnizeze niciun fel de material decât cu banii jos.

Preşedintele CA al CEH a mai spus, citat de Mediafax, că "este o situaţie destul de ciudată" şi că în opinia sa această situaţie reprezintă "o problemă judecătorească".

"Trebuie făcută o actualizare a situaţiei. GMC este administrator judiciar, nu am nicio problemă cu dumnealor, dar este o situaţie inedită şi pentru ei şi pentru oricine altcineva ca administratorul să se pronunţe pe cauzele insolvenţei, să facă o analiză a situaţiei premergătoare insolvenţei, în condiţiile în care ei au fost administratori judiciari înainte. Mi se pare o problemă judecătorească modul în care s-a desfăşurat procesul", a completat Dan Agrişan.

Cu o decizie de intrare în insolvenţă, cei de la CEH pot cere acum lămuriri Curţii de Apel Alba Iulia cu privire la actele şi deciziile luate la CEH pe perioada insolvenţei - ianuarie- mai 2016.

"Acum că avem această decizie, putem - am evitat să facem acest lucru până acum tot din acelaşi motiv, ca să nu se prelungească pronunţarea intrărării în insolvenţă- face o cerere la Curtea de Apel Alba Iulia pentru a lămuri dispozitivul hotărârii prin care anulau şi retrimiteau spre rejudecare. Putem acum să ne lămurească ce se întâmplă cu actele luate de administratorul special şi administratorul judiciar concret în condiţiile în care ei au stat pur şi simplu şi au aşteptat să treacă patru luni să se hotărască să iasă din insolvenţă. În hotărârea dată, Curtea de Apel Alba Iulia nu a specificat nimic cu privire la acest aspect şi vă asigur că din punct de vedere lucrurile nu stau atâ de simplu şi de alb şi negru. Cineva trebuie să îşi asume", a încheiat Agrişan.

În cadrul CEH lucrează circa 6.300 de angajaţi la termocentralele Mintia şi Paroşeni, precum şi la minele de cărbune Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan din Valea Jiului.

CEH are datorii totale de 1,5 miliarde de lei, din care 1,2 miliarde de lei către Ministerul Finanţelor Publice.

La începutul lunii mai, Victor Grigorescu, ministrul Energiei, a declarat într-o conferinţă de presă că riscul de faliment în privinţa Complexului Energetic Hunedoara a existat încă de la început, dar, într-un fel sau altul, compania va fi salvată, fiind identificate deja soluţii concrete.

"Riscul de faliment în privinţa Complexului Energetic Hunedoara a existat încă de la început, din momentul în care Complexul, constatând acest lucru, a şi solicitat instanţei să îi ofere o protecţie juridică, pentru a se putea restructura. Ministerul (Energiei, n.r.) nu face decât să asigure că această companie continuă să funcţioneze, că se va restructura. Pot să vă asigur că, într-un fel sau altul, noi vom salva Complexul Energetic Hunedoara, pentru că am anunţat deja că am identificat şi soluţii concrete. Cum o vom face din punct de vedere tehnic, cu ce instrumente legale, rămâne de văzut", a menţionat la acea dată ministrul Energiei.

Oficialul a adăugat, totodată, că ministerul de resort trebuie să asigure funcţionarea Complexului Energetic Hunedoara şi continuarea procesului de reformă pentru asigurarea securităţii energetice a României.

"Există un risc ca societatea să fie atacată prin alte demersuri din partea altor operatori economici cu privire la executarea unui tip de creanţe. Ceea ce noi facem este să asigurăm funcţionarea ei şi continuarea procesului de reformă, astfel încât să asigurăm securitatea energetică a României. Sigur, ne-am fi dorit să o facem în circumstanţe mai facile, fără să avem un proces juridic aşa de sinuos", a mai spus Grigorescu.

Oficialii Ministerului Energiei au prezentat, în aprilie, planul de restructurare a CE Hunedoara, care va fi prezentat Comisiei Europene în vederea aprobării unor ajutoare de stat.

Ministrul de resort a subliniat schimbarea de optică asupra sectorului miner în discuţiile cu autorităţile de la Bruxelles, respectiv faptul că menţinerea mineritului în România este necesară nu din punct de vedere social, ci din perspectiva securităţii în alimentarea cu energie.

Astfel, planul include păstrarea a două mine, Livezeni şi Vulcan, alături de câte un grup din centralele Paroşeni şi Mintia, care să totalizeze 400 de MW. Este vorba de grupul viabil de 150 de MW de la Paroşeni, retehnologizat în 2005, care are rezolvate şi problemele de mediu, şi de grupul 3 de la Mintia, singurul viabil de acolo, unde mai trebuie rezolvate însă problemele legate de poluare şi de modernizare.