• Telefonie fixă
La finele anului 2013, în România erau, potrivit ANCOM, 43 furnizori de servicii de telefonie fixă, care ofereau 4,74 milioane linii telefonice la 4,04 milioane abonaţi, în scădere cu circa 2% faţă de cele 4,65 milioane linii din anul 2012. Se constată că telefonia fixă a depăşit ceva mai bine perioada de criză economică decât telefonia mobilă, numărul liniilor telefonice fixe vândute fiind însă în uşoară scădere în ultimii ani. O explicaţie poate fi şi densitatea scăzută - cu 4.65 milioane linii telefonice vândute, România are o densitate de doar 23,6 linii telefonice la 100 locuitori sau 51 linii la 100 gospodării, unele dintre cele mai mici valori din UE, efect al evoluţiei slabe din anii 90, dar şi al substituţiei fix-mobil.
Romtelecom continuă să aibă cele mai multe linii telefonice vândute, 2,253 milioane, conform raportării OTE, urmat de RCS&RDS cu circa 1,5 milioane şi UPC cu 0,279 milioane, conform raportării Liberty International. Pentru RCS&RDS se cunosc valori până la 30 iunie 2013, din prospectul emisiunii de obligaţiuni în urma căreia operatorul a atras, la finele lunii octombrie 2013, o finanţare în valoare de 450 milioane euro, pentru finele anului 2013 estimându-se 1,5 milioane linii telefonice fixe.
Conform ANCOM din cele 4,74 milioane linii, 2,34 milioane linii aparţineau operatorilor alternativi, rezultând pentru Romtelecom 2,40 milioane linii, cifră diferită de cele 2,253 milioane linii, inclusiv CDMA, raportate de către OTE pentru Romtelecom la 31 dec. 2013.
Şi din punctul de vedere al cotei de piaţă după numărul de linii vândute, Romtelecom se află pe primul loc cu 48% din totalul liniilor, urmat de RCS&RDS cu circa 32% şi UPC cu 6%. După statisticile ANCOM, cota de piaţă a operatoruluii RomTelecom este de 50,6%, rezultând pentru RCS&RDS şi ceilalţi operatori 43,4% din totalul liniilor telefonice.
Traficul produs de utilizatorii finali ai reţelelor fixe a scăzut aproape continuu în ultimii 10 ani de la 11,5 miliarde minute în anul 2004 la 5,07 miliarde minute în 2013, efect al substituţiei fix-mobil, traficul telefonic mutându-se din reţelele fixe în cele mobile de vreme ce aproape fiecare român are în buzunar cel puţin un telefon mobil.
Cea mai puternică scădere a înregistrat-o traficul pentru acces Internet, de la 2,7 miliarde minute în 2004 la 0,6 milioane minute în 2013, efect al renunţări la folosirea reţelor telefonice pentru acces Internet în favoarea altor tehnologii de viteză mare - cablu coaxial, fibră optică, etc. O scădere importantă a realizat-o şi traficul telefonic către reţelele fixe - de la 7,7 miliarde minute în anul 2004 la 3,5 miliarde minute în 2013, efect al substiuţiei fix-mobil. Traficul internaţional a avut o evoluţie aproape constantă în ciuda unor alternative în plină evoluţie (Skype, etc.), susţinut şi de unele oferte. Şi traficul telefonic către reţele mobile a avut o evoluţie aproape constantă, cu o uşoară creştere în ultimii ani cauzată de accelerarea procesului de punere pe costuri a tarifelor de terminare în reţelele mobile.
Ponderea cea mai mare în traficul generat de reţelele fixe continuă să o aibă traficul terminat în reţele fixe - 67,4% în anul 2004 şi 69,1% în anul 2013, urmat de traficul către reţele mobile a cărui pondere a crescut aproape constant, de la 6,9% în anul 2004 la 24,8% în anul 2013, datorită reducerii în timp a tarifelor de terminare în reţelele mobile şi a apariţiei unor oferte.
• Acces la Internet la punct fix
La finele anului 2013, în România erau, potrivit ANCOM, 791 operatori care ofereau servici de acces la Internet la punct fix prin 3,79 milioane conexiuni, corespunzând la 18,8 conexiuni la 100 de locuitori (sau 46,2 conexiuni la 100 gospodării), deasemenea una dintre cele mai mici valori din UE, valoare însă în creştere cu 7% faţă de cele 3,54 milioane conexiuni de la finele anului 2012. Să amintim de cele două Românii, una urbană cu o penetrare a Internetului de 25,9% în 2013, viteze mari de acces şi cunoştiinţe IT şi alta rurală cu o densitate de doar 10,6% şi cunoştiinţe reduse despre IT.
România are una dintre cele mai mici penetrări/utilizări a Internetului din UE şi de aici rata mare de creştere a utilizării din ultimii ani. În acelaşi timp, potrivit http://www.go4it.ro, operatorii oferă viteze mari de transfer, România fiind clasată pe locul 18 în lume în trim.I 2014, cu o viteză medie de 9,3Mb/s, depăşind ţări cu economii dezvoltate precum Germania, Spania, Italia, Israel, etc.
Pe primul loc se situează RCS&RDS cu circa 1,7 milioane conexiuni, urmat de RomTelecom cu 1,25 milioane conexiuni şi UPC cu 0,381 milioane. De menţionat că operatorul RCS&RDS nu a prezentat rezultatele aferente anului 2013, astfel că s-a estimat la 1,7 milioane numărul conexiunilor Internet vândute la 31 decembrie 2013.
Ar rezulta pentru RCS&RDS o cotă de piaţă, după conexiuni Internet vândute, de circa 45%, urmat de RomTelecom cu 33% şi UPC cu 10,1%. Să remarcăm procesul de concentrare din ultimii ani favorizat şi de criza economică care a dus la mărirea cotei de piaţă a principalilor operatori.
Cota mare de piaţă deţinută de RCS&RDS a determinat Orange Romania, operator fără reţea de comunicaţii fixe, să ceară accesul la reţeaua acestuia uitând că are o cotă de piaţă suficient de mare pentru a se cere accesul la reţeaua sa de comunicaţii mobile. Orange Romania ar trebui, mai degrabă, să achiziţioneze o reţea fixă, cum deja anunţa la începutul lunii iulie 2014 Stephane Richard, director executiv grup Orange, sau să facă o alianţă, cu UPC, de exemplu.