CONDIŢIA QATARULUI SĂ INVESTEASCĂ LA NOI: SĂ NU EXISTE RESTRICŢII LA EXPORT Agricultura şi energia regenerabilă - domeniile de interes pentru Qatar
EMILIA OLESCU
Ziarul BURSA #Companii / 14 mai 2012
Camera de Comerţ şi Industrie România-Qatar (CCIRQ) a avut, la începutul lunii mai, o vizită de lucru în Qatar, în cadrul căreia s-a întâlnit cu autorităţile şi oamenii de afaceri din acest stat. Scopul deplasării a fost contribuţia la majorarea schimburilor comerciale bilaterale şi prezentarea unor programe concrete din diferite domenii de activitate. În urma acestei vizite a reprezentanţilor români în Qatar, Paul Şarcane, secretarul general al CCIRQ, ne-a acordat cu amabilitate un interviu.
• Interviu cu Paul Şarcane, secretarul general al Camerei de Comerţ şi Industrie România-Qatar
Reporter: V-aţi întors de curând din Qatar, unde aţi discutat cu omologii dumneavoastră despre oportunităţile pe care le oferă ţara noastră investitorilor qatarezi. Cu ce concluzii aţi venit?
Paul Şarcane: Pe noi ne interesează foarte mult investiţiile qatareze în România, de aceea am şi mers acolo. În general, ei fac investiţii cu mult fast, dar sunt interesaţi şi să facă investiţii în România care nu aparţin acestor domenii spectaculoase la care ne-am fi aşteptat noi, cum ar fi sectorul bancar sau cel petrolier.
Reporter: Atunci, care sunt domeniile de interes pentru qatarezi?
Paul Şarcane: Ei sunt interesaţi în două direcţii - agricultură şi energii alternative.
Reporter: Doar şi-au manifestat interesul sau au şi proiecte concrete pentru piaţa noastră?
Paul Şarcane: Pentru agricultură, au o politică extrem de pregnantă. Deja, într-un număr mare de ţări, au realizat proiecte agricole. Au ferme care funcţionează în Australia, în Pakistan, în Vietnam, sunt gata să înceapă în Georgia, în Sudan şi Brazilia. Deci, nu discutăm doar de intenţii, ci, efectiv, de o politică a statului. Ei se tem că în scurt timp nu va mai ajunge mâncarea pe glob şi doresc să fie siguri că au de unde să-şi procure alimentele. Încă de la prima discuţie pe care am avut-o cu ei ne-au atras atenţia, exprimându-şi speranţa că legislaţia noastră le va permite să-şi scoată producţia lor când doresc de pe piaţa noastră, să nu avem nicio restricţie la export.
Reporter: Au proiecte concrete pe care doresc să le dezvolte în sectorul nostru agricol?
Paul Şarcane: Doresc să înfiinţeze o fermă mare de oi, în sistem de păşune şi să producă brânză, carne de oaie..., dar să aibă garanţia statului român că îşi poate lua producţia. Evident că, dacă nu vor dori să o ducă acasă, o vor vinde aici sau o vor exporta în altă ţară. Ei doresc ca această fermă în sistem de păşune să fie în zona Constanţa-Muntenia, să fie aproape de livrare, care se va face prin portul Constanţa, pe cale navală.
Reporter: Au demarat procedurile pentru realizarea acestei ferme?
Paul Şarcane: Au trimis nişte oameni, au făcut cercetări, au constatat că există teren în România pe care pot să-l cumpere, dar ştim cu toţii care este dificultatea terenurilor de la noi - faptul că sunt mici şi împrăştiate. Sunt foarte puţine terenuri mari, de 500 până la 2000 de ha, gata comasate.
Reporter: Care ar fi soluţia, în opinia dumneavoastră?
Paul Şarcane: În această săptămână mergem din nou în Qatar şi vom discuta exact acest subiect - cum reuşim să cumpărăm terenurile, având, însă, garanţia că sunt la un loc. Ei ştiu foarte bine preţurile noas-tre la terenuri, ştiu că cele necomasate au un preţ de 1000-1500 de euro pe hectar şi că cele comasate sunt de două ori mai scumpe. Dar sunt puţine şi nu exact acolo unde vor ei. Mulţi au avut curajul să încea-pă să comaseze, dar la nivel local este foarte greu, autorităţile se mişcă greu şi întotdeauna sunt interesate să le iasă şi lor ceva...
Reporter: Care au fost discuţiile pe teme energetice?
Paul Şarcane: Despre Qatar nu putem spune că are ţiţei, în schimb are gaz. Ei finanţează în străinătate gazul în special prin susţinerea executării de porturi în alte ţări, echipate pentru a primi gazul acesta lichefiat. Acum finanţează un asemenea port în Anglia. Totodată, Qatarul finanţează şi flota utilizată în cadrul acestor investiţii. Au încercat să facă acest lucru şi în România, cu câţiva ani în urmă, când au avut loc nişte discuţii în acest sens. Însă, investiţiile din banking şi ţiţei nu prea se discută la nivel de business privat. Au avut întâlniri cu autorităţile, dar ei spun că nu au găsit deschidere.
Reporter: Adică autorităţile noastre nu sunt interesate de investiţiile qatareze?
Paul Şarcane: Mă refeream la autorităţile care au condus până prin anii 2002-2003...
Reporter: Şi credeţi că, între timp, s-a schimbat ceva?
Paul Şarcane: În ultimii 5-6 ani, apetitul Qatar-ului de a investi în ţări care nu sunt foarte deschise a scăzut mult. Ei vor să facă afaceri în ţări mari, puternice şi aşezate. Duc ţiţeiul şi fac investiţii în Japonia, în China, în Franţa, nu se încurcă cu ţări mai mici, unde azi avem un guvern, mâine alt guvern, astăzi avem o înţelegere, mâine alta...Aceasta este politica lor, dar nu excludem să reluăm discuţiile cu privire la sectorul gazului.
Reporter: Ce părere au despre sis-temul nostru bancar?
Paul Şarcane: Nu am deschis dis-cuţia despre bănci, nici noi, nici ei. Cei din Qatar au încercat, în urmă cu câţiva ani, să deschidă o sucursală a unei bănci qatareze în România, însă business-ul nu a fost de succes.
Reporter: Pentru segmentul irigaţiilor nu s-au arătat interesaţi?
Paul Şarcane: Tot ce se cheamă agricultură, inclusiv irigaţii, este un domeniu care prezintă interes pentru ei. Doar că este puţin probabil să dorească să investească în sistemul naţional de irigaţii. Pe investitorii de acolo îi interesează zona în care ei se vor aşeza, pentru a avea asigurate toate facilităţile.
Reporter: Proiectele de genul reactoarelor de la Cernavodă sau privatizărilor din energie îi tentează?
Paul Şarcane: Nu am discutat, deocamdată, despre proiecte atât de mari.
Reporter: Qatarul este o ţară care face eforturi să se dezvolte. Care este strategia lor pentru a reuşi acest lucru?
Paul Şarcane: Strategia lor este următoarea: "tot ce facem facem bine, ieşim în faţă să ne vadă lumea că suntem o forţă şi deschidem legislaţia, facem o legislaţie permisivă, astfel încât străinii să aibă încredere şi să vină la noi". Fac mari eforturi să dezvolte turismul. Le va fi destul de greu, deşi condiţiile sunt similare cu cele din Dubai, dar nu sunt atât de deschişi la solicitările occidentalilor. Sunt mai conserva-tori decât cei din Dubai, dar nu atât de conservatori ca cei din Arabia Saudită şi Kuweit.
Reporter: Dar bani au...
Paul Şarcane: Bani au, acesta este marele avantaj al Qatar-ului. Sunt pe primul loc în lume în exportul de gaze lichefiate. Au început să dezvolte şi industria chimică, pe bază de gaze.
Reporter: Cum se prezintă nivelul de trai în Qatar?
Paul Şarcane: Există trei categorii de locuitori. Una este reprezentată de băştinaşi, care primesc tot felul de privilegii, subvenţii etc., mai sunt expaţii din lumea occidentală şi care au salariile ca în Dubai - adică cele din Europa plus 50% - şi lucrătorii, care vin în special din India, Pakistan, Filipine. Salariile lor nu depăşesc 300 de euro pe lună.
Reporter: Sunt şi români care lucrează în Qatar?
Paul Şarcane: Da, sunt circa 200-300. Românii noştri sunt destul de bine, lucrează în zone cu salarii mari - mulţi sunt angajaţi la "Qatar Airwayse", în IT, în arhitectură şi construcţii, în industria hotelieră.
Reporter: Există investiţii qatareze la noi?
Paul Şarcane: Nu sunt investiţii qatareze în România, cu excepţia unora foarte mici. Nici noi nu avem pe piaţa lor investiţii.
Reporter: Credeţi că ne putem extinde domeniile de export în Qatar?
Paul Şarcane: Este dificil să exportăm în plus în Qatar, pentru că este o ţară relativ mică, iar oportunităţile sunt puţine. Putem majora exportul la materiale de construcţie, la forţă de muncă, specialişti... Putem face mai mult în domeniul turismului, dar trebuie să ne mişcăm mai bine în acest sent. De ce spun acest lucru? Întâmplător, m-am întâlnit cu un reprezentant al diviziei de relaţii internaţionale din cadrul Ministerului Turismului din Qatar. M-a făcut atent că a transmis ministerului nos-tru de resort un memorandum de cooperare şi că nu a avut niciun răs-puns de la noi, ai noştri nu s-au miş-cat...
Reporter: Cum caracterizează ei legislaţia noastră din domeniu?
Paul Şarcane: Investitorii de acolo se uită atât la legislaţia din ţara în care se duce, cât şi la posibilităţile reale de a face profit. Ei sunt foarte pragmatici, comparativ cu cei din alte ţări, cum ar fi Dubai, care, atunci când investesc în străinătate, se gândesc să-şi extindă influenţa mai mult decât se gândesc la profit.
Reporter: Face ţara noastră suficient pentru a se promva în zonă?
Paul Şarcane: Până acum nu am făcut suficient pentru a expune poziţia României în zonă. Cred că a venit vremea să ne promovăm în Golf. Este şi scopul pentru care noi ne-am organizat cu această cameră bilaterală şi am început să avem şi acţiuni.
Reporter: Ce aţi putea să scoateţi în evidenţă cu precădere din această vizită?
Paul Şarcane: Faptul că am avut cu noi un investitor norvegian din industria eoliană şi din agricultură şi alţi oameni de afaceri care şi-au prezentat investiţiile lor din Româ-nia şi oportunităţile de parteneriat. Unul dintre obiectivele investitorului norvegian este finanţarea unor parcuri europene, pentru care are acte, are teren, dar mai are nevoie de un partener pentru finanţare. A dat foarte bine faptul că am avut această delegaţie, iar investitorii care au fost cu noi au prezentat România într-un mod pozitiv. Ceea ce este de apreciat este viziunea pozitivă a Ambasadei Qatar-ului la Bucureşti, care a fost implicată în această acţiune. Se simte că doresc să intre mai tare pe piaţa româneas-că. Intenţionăm să propunem o colaborare Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru o misiune economică pe care o vom organiza în toamnă, în Qatar.
Reporter: Mulţumesc!
25,8 milioane dolari - valoarea exporturilor noastre în Qatar, în 2011, faţă de 9,7 milioane de dolari - cât au valorat exporturile în 2010.
•
2,58 milioane dolari - valoarea importurilor noastre din Qatar, în 2011, faţă de 500 de dolari - cât au valorat importurile în 2010.
•
În 2010, importurile ţării noastre din Qatar au fost ca şi inexistente, acestea valorând doar 500 de dolari şi constând într-un produs din segmentul maşinilor şi aparatelor electrice, potrivit CCIRQ.
•
Exporturile noastre pe piaţa qatareză au crescut, anul trecut faţă de cel precedent, de aproape trei ori, potrivit datelor pe care CCIRQ ni le-a pus la dispoziţie.
1. Chiar asa ?
(mesaj trimis de C.A. în data de 14.05.2012, 15:16)
Romania nu are nevoie ,.paradoxal , nici de investitii in alimentatie facute de quatarezi ,nici in energia eoliana , facuta de norvegieni. Puyem exporta in Quatar alimente romanesti la pretul pietei ,alimente produse de asociatiile de agricultori nu de magnati gen Ioan Nicolae de la Interagro. In ce-i priveste pe norvegieni, exista solutii mai bune in tara pentru a produce energie regenerabila ,in curs de a deveni publice. Asa ca ,mai meditati dlor investitori.