CONFERINŢA AFACERI ÎN AGRICULTURĂ Fermierii - sleiţi de secetă, în aşteptarea finanţărilor europene

Crizele din ultimul an generate de explozia preţurilor din energie, de inflaţie, de problemele apărute în lanţul de aprovizionare cu fertilizanţi în urma războiului din Ucraina, peste care s-a adăugat seceta extremă care a afectat peste 850.000 de hectare (potrivit celei mai recente raportări emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) şi-au pus amprenta asupra afacerilor derulate de antreprenorii şi fermierii din mediul rural, care au constatat că veniturile le-au scăzut considerabil şi că, în foarte multe situaţii, profitul înregistrat tinde către zero. De aceea, principala problemă cu care se confruntă aceştia este nevoia acută de finanţare, de recapitalizare a afacerilor, problemă care a constituit, pe lângă nevoia stringentă de reabilitare şi modernizare a sistemului naţional de irigaţii, principala temă de dezbatere a participanţilor la cea de-a IX-a ediţie a conferinţei "Afaceri în agricultură", organizată de Grupul de presă BURSA.

Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a afirmat că sunt suficiente fonduri europene care să ajute dezvoltarea afacerilor fermierilor şi antreprenorilor din mediul rural, dar majoritatea acestor sume sunt prinse pe cadrul financiar european multianual 2021-2027 şi vor putea fi atrase abia după ce, până la finalul anului 2022, vor fi aprobate de Comisia Europeană toate programele operaţionale propuse de guvernul de la Bucureşti.

În privinţa sistemului naţional de irigaţii, Marcel Boloş a spus că a identificat o soluţie de finanţare pe RePower EU, soluţie pe care o dezbate cu reprezentanţii Comisiei Europene care par dispuşi să finanţeze realizarea unui parc de panouri fotovoltaice flotabile pe canalele de irigaţii, "cu o putere instalată de 1400 MWh".

Un alt subiect al dezbaterii de ieri a fost necesitatea modificării submăsurii 17.1, pentru ca fermierii să poată beneficia de primă de asigurare şi în cazul afectării culturilor de către secetă. Deputatul social-democrat Raluca Dumitrescu a precizat că avem nevoie de "un pilon de asigurare" în acest domeniu, în timp ce Ion Oneţ, director general adjunct al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a arătat că prin submăsura respectivă, chiar dacă în acest moment nu conţine şi prima de asigurare pentru secetă, au fost asigurate 1.751.000 de hectare în anul 2021, "ceea ce arată interesul major din partea fermierilor".

Cu toate acestea, Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a subliniat că domeniul agricol nu are profitabilitate, fermierii români trecând printr-un proces de decapitalizare, ceea ce a dus la situaţia în care peste 30% din ferme să nu mai poată primi credite bancare.

"Este nevoie de fonduri, dar şi fondurile acestea trebuie însoţite de plus valoare. De 13-14 ani accesăm fonduri europene care nu pot acoperi nici diferenţa de preţ pe combustibil - de la 3 lei am ajuns la 9,20 lei litrul de motorină. (...) Noi nu vindem produs finit. Ne mândrim că vindem grâu şi porumb. Ferma românească trebuie gândită să fie un integrator al mediului rural", a precizat Nicu Vasile, preşedintele LAPAR.

Accesul la finanţare şi lipsa accesului la piaţă (atât la piaţa naţională, cât şi pe pieţele internaţionale) sunt două probleme ale domeniului agricol şi industriei alimentare, a afirmat Ionel Arion, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro, care a menţionat că, anul trecut, "din cele circa 30.000 de persoane juridice din domeniu, doar 17.000 erau bancabile, adică puteau accesa un credit, dintre care 11.000 aveau deja cel puţin un credit şi câteva procente bune din aceştia aveau dificultăţi în a rambursa la zi aceste finanţări şi aveau nevoie de refinanţare".

Această lipsă de finanţare se face simţită şi în numărul mic de unităţi de procesare a produselor agro-alimentare din ţara noastră, fapt care a dus la un deficit comercial real pe acest sector de activitate de aproape 8 miliarde euro, din care aproape jumătate reprezintă exportul de subvenţii europene făcut de agricultorii din ţara noastră către diferite ţări terţe Uniunii Europene, a spus Ştefan Pădure, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Românesc.

Legat de finanţarea sectorului agro-industrial, Dumitru Nancu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a arătat că, pe componenta Agro IMM Invest a programului IMM Invest Plus, instituţia pe care o conduce are, până în prezent, 365 de cereri, în valoare totală de 446 de milioane de lei.

"Pe partea de Agro IMM Invest avem un plafon de 2,6 miliarde de lei, din care 1,6 miliarde de lei sunt alocate Fondului Naţional de Garantare, iar un milliard - Fondului de Garantare a Creditului Rural", a spus Dumitru Nancu.

Nicu Vasile şi Ştefan Pădure s-au referit şi la schimbările prea dese de miniştri în ultimii ani, de birocraţia şi supradimensionarea aparatului bugetar, chiar şi în cadrul Ministerului Agriculturii, dar şi despre necesitatea digitalizării atât a administraţiei publice, a proceselor şi procedurilor administrative, cât şi a activităţii din agricultură.

Din cele de mai sus reiese că, deşi avem ce mânca - aşa cum afirmă în dese rânduri ministrul Petre Daea -, antreprenorii din sectorul agro-alimentar suferă şi au nevoie urgentă de sprijin financiar atât din partea Guvernului - prin schemele naţionale finanţate de la bugetul de stat -, cât şi din partea Uniunii Europene, prin sumele alocate pentru dezvoltarea antreprenoriatului din mediul rural. Sprijin financiar care să nu fie îngreunat de hăţişul birocratic din cadrul aparatului administraţiei publice centrale.