CONFERINŢA "AGRI-BUSINESS PE PROFIT" - EDIŢIA A III-A / LAURENŢIU BACIU, LAPAR: "Seceta a redus şansele multor agricultori să-şi continue activitatea"

Acest an se anunţă atipic şi foarte greu pentru agricultori, cu pierderi însemnate la culturile de porumb şi floarea soarelui, a declarat Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). În aceste condiţii, mulţi producători vor încheia bilanţul pe minus, cu şanse minime să îşi reia activitatea, apreciază domnia sa.

În acest context, preşedintele LAPAR şi-a exprimat nemulţumirea privind starea sectorului de irigaţii, spunând că guvernele doar vorbesc odată la patru ani despre refacerea lui, dar niciodată proiectul nu este dus la finalizare. Laurenţiu Baciu a ţinut să precizeze: "Legea irigaţiilor a picat, recent, în Plen, după ce a trecut de comisiile parlamentare pentru că mulţi deputaţii au lipsit şi pentru că opoziţia susţine că guvernanţii nu au explicat cum vor cheltui miliardul de euro propus pentru investiţii. De 25 de ani vorbim despre refacerea irigaţiilor din patru în patru ani, când se schimbă guvernele. Sper ca noua Lege a irigaţiilor să fie aplicată şi bine valorificată în anii următori".

Domnul Baciu a mai declarat că fermierii au multe probleme şi din cauza deciziilor luate de Uniunea Europeană, considerând că multe dintre acestea sunt antiromâneşti şi că impun multe restricţii fermierilor autohtoni.

Preşedintele LAPAR a dat ca exemplu interzicerea organismelor modificate genetic (OMG) şi controversele din jurul unor substanţe cu care se tratează seminţele: "De multe ori se votează emoţional. Cei care protestează şi se leagă cu lanţuri în faţa Ministerului Agriculturii nu au studii care să demonstreze că substanţele la care se referă sunt nocive. Noi avem studii serioase, care arată că în polen nu sunt urme din neonicotinoide".

Recent, unii apicultori au cerut Ministerului Agriculturii să oprească otrăvirea albinelor cu pesticide numite neonicotinoide. În 24.05.2013, Comisia Europeană a emis Regulamentul (EU) 485/2013 prin care se interzice utilizarea în UE a trei pesticide folosite la tratarea seminţelor unei serii de culturi agricole, datorită riscului de a afecta albinele şi alţi polenizatori. Interdicţia, valabilă pe o perioadă de 2 ani începând cu 1 decembrie 2013, a fost anulată pe teritoriul României prin decizia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, care a emis în anul 2014 două derogări succesive de la aceste prevederi, permiţând comercializarea în continuare a seminţelor impregnate cu aceste substanţe, susţin apicultorii.

Pesticidele în cauză se numesc Clotianidin, Imidaclopid şi Tiametoxam şi aparţin unei noi clase de pesticide, numite neonicotinoide (popular numite şi neonice), introduse pe piaţa europeană la începutul anilor 2000, caracterizate printr-o mare eficienţă (sunt de 7000 de ori mai toxice decât DDT), conform petiţiei apicultorilor. "De-a lungul timpului experienţa arată că majoritatea pesticidelor considerate la un moment dat salvatoare pot provoca efecte nefaste asupra mediului sau sănătăţii umane, fapt care a dus la interzicerea lor, aşa cum este şi cazul DDT-ului menţionat mai sus. Şi în cazul neonicelor apicultorii au constatat efecte negative asupra albinelor, care iniţial au fost subestimate", mai arată aceştia.

Laurenţiu Baciu a comentat: "Acum este la modă să mâncăm eco. În realitate, sunt şanse puţine să mâncăm eco. Dăm bani cu nemiluita la toţi escrocii, care pretind că fac produse bio. Instituţiile statului sunt de vină pentru această înşelătorie. În schimb, ne temem să mâncăm soia modificată genetic şi ne este frică de neonicotinoide. Nu sunt studii care să ateste că acestea sunt nocive pentru organism".

Domnia sa susţine că din această cauză a intrat în conflict cu unii apicultori, despre care spune că nu sunt serioşi: "Sunt alţi factori de mediu care au afectat albinele în acest an, nu pesticidele. Datele INS arată că în perioada 2007-2014 am avut o creştere cu peste 400.000 de familii de albine, şi nu o scădere, cum susţin unii apicultori".

Domnia sa susţine că mulţi fermieri au o colaborare foarte bună cu agricultorii şi cultivă plante melifere, renunţând la o parte a producţiei.