Autorităţile nu au realizat nicio lucrare în domeniul irigaţiilor, în acest an, a atras atenţia fost ministru al agriculturii Daniel Constantin, co-preşedinte ALDE.
În contextul în care Programul Naţional pentru Irigaţii a fost adoptat, miercuri, în Guvern, domnul Constantin a opinat că acest program ar fi trebuit aprobat încă de la începutul acestui an.
"Dacă se dorea de la început ca lucrările din sectorul irigaţiilor să demareze, atunci s-ar fi putut aproba această lege din prima lună a lui 2016. Era posibil acest lucru, pentru că sunt acte normative care stau în Parlament doar câteva zile, iar o Ordonanţă de Guvern se aprobă într-o zi. Nu a fost, însă, voinţă politică şi nici Ministerul Agriculturii nu a alocat bugetul necesar".
Daniel Constantin menţionează că intenţiile Guvernului "au fost bune", precizând: "Am citit măsurile pe care şi le propuseseră la început (n.r. guvernanţii). Sunt scrise pe o singură foaie. Nu a fost luată niciuna dintre aceste măsuri, deşi este un guvern care se spune că lucrează pentru oameni".
Fostul ministru de resort subliniază că, totuşi, este bine că a fost aprobat, chiar şi acum, Programul Naţional pentru Irigaţii, exprimându-şi speranţa ca, până la finalul acestui an, cel puţin să fie derulate licitaţiile pentru întocmirea studiilor de fezabilitate.
Domnia sa a explicat: "Începând cu 1 ianuarie 2016, bugetul Ministerului Agriculturii trebuia să fi majorat cu 145 milioane euro, apoi, an de an, cu 17%, astfel încât în cinci ani să avem un miliard de euro, care trebuie să se ducă spre infrastructura principală. De ce spun că este important şi în contextul fondurilor europene?
Comisia Europeană nu finanţează infrastructurile principale. Şi atunci, noi trebuie să ne găsim surse alternative. Singura soluţie pe care am avut-o la dispoziţie a fost finanţarea de la bugetul de stat. Suntem la sfârşitul anului 2016 şi nu s-a investit nici măcar un euro".
Ca o consecinţă, în opinia domnului Constantin, fondurile negociate pentru perioada 2014-2020, respectiv 435 de milioane de euro, pentru infrastructura secundară, riscă să fie pierdute.
Domnia sa a adăugat că din bugetul 2007-2013 au fost alocate fonduri de 60 de milioane de euro, acestea fiind suplimentate la 130 milioane euro.
Domnul Constantin a mai spus: "Acele 435 milioane euro, plus cele 130 milioane euro vor fi solicitate de Comisia Europeană. Cine pierde? Nu vor pierde fermierii, dar va pierde bugetul de stat, implicit populaţia, cetăţenii. Şi, în relaţia cu fermierii, acest program trebuie să fie prioritatea principală, alături de fondurile europene, pentru viitorul Guvern".
Acesta a explicat că, în 2018, când va avea loc o revizuire a proiectelor realizate, dacă ţara noastră nu va reuşi să atingă ţinta propusă, riscă să piardă fondurile europene. De aceea este capital anul 2017, din punct de vedere al fondurilor pe care le avem la dispoziţie, conform domnului Constantin.
Fostul ministru al Agriculturii a mai spus: "Avem un ritm de atragere a fondurilor europene de 2,5-3,5 miliarde euro, în ultimii ani, mai puţin 2016. Numai pe zona de dezvoltare a satelor am avut, între 2007 şi 2013, uşor peste un miliard euro, au fost modernizate sau sunt în curs de modernizare 800 de unităţi administrativ teritoriale. Solicitările au fost, însă, de trei ori mai mari. Acest lucru arată că România are nevoie de sectorul investiţiilor. Şi că potenţialul pe care îl avem la dispoziţie este mult mai mare decât ceea ce facem la acest moment. Trebuie să găsim soluţii cât mai bune, astfel încât fondurile să ajungă la momentul potrivit la fermieri".
• Daniel Constantin: "Legea cooperativelor este un punct de plecare uriaş pentru dezvoltarea agriculturii româneşti"
Legea cooperativelor nu este una perfectă, dar este un punct de plecare uriaş pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, din punct de vedere al organizării, a declarat Daniel Constantin.
Domnia sa a precizat: "Am promovat şi legea privind cooperativele. A fost aprobată, din păcate, abia în anul 2016. (...) Pentru prima dată după 1989 se vine cu o lege care stimulează fermierii. Cinci ani nu mai plătesc impozit pe proprietate, impozit pe profit, nici persoanele fizice nu mai plătesc impozit pe norma de venit sau orice formă de impozitare, dacă intră în cooperativă. Cooperativele şi-au schimbat conceptul. Nu mai sunt pe principiul vechi, poţi să stai acasă, indiferent de domeniul pe care îl ai".
Oficialul a explicat că, în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, s-a prevăzut că cei care aplică să obţină fonduri europene pentru dezvoltare, în calitate de cooperative, au până la 90% finanţare nerambursabilă: "Astăzi, o cooperativă care se înfiinţează poate beneficia de 90% finanţare nerambursabilă şi cinci ani de zile nu va avea niciun fel de taxă de plătit. Impozitul pe profit, pe proprietate, sunt lucruri care nu se plătesc şi care dau un start unei afaceri. Se pot gândi pachete atrăgătoare şi pentru tineri şi pentru cei care au depăşit vârsta de 40 de ani".
Fostul ministru a mai spus că, în ţara noastră, au rămas multe lucruri de îmbunătăţit, susţinând că principala problemă care trebuie rezolvată vizează fondurile europene.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 21.10.2016, 00:42)
"Zero lucrări în domeniul irigaţiilor, în acest an". Baa, da' mult tupeu poa' sa zaca in numa' juma' de om intreg, care, e-te-te!, a facut 3,14 lucrari in penultimii 25 de ani. Pute locu' sub el, da' el "da-i si lupta".