CONFERINTA "ENERGIA ÎN PRIZA" - EDITIA A VI-A Zoltan Nagy-Bege, ANRE: "Vom avea o schemă alternativă pentru beneficiarii de certificate verzi"

Actualizare GHEORGHE PIPEREA, ROMINSOLV: "Va trebui să ne gândim la diversificarea surselor de agent termic"

Preţul utilităţilor nu va scădea, a avertizat avocatul Gheorghe Piperea, partener Rominsolv, menţionând că "va trebui să ne gândim, din toamnă, la diversificarea surselor de agent termic". Specialistul a precizat: "Sigur că am putea să utilizăm acoperişurile blocurilor din Bucureşti pentru a pune fotovoltaice, dar putem folosi şi gunoiul din Bucureşti, care poate fi transformat în biogaz, precum şi apa termală, care, dacă se forează la peste 3.500 de metri, nu la 800 de metri, energia care se obţine este mult mai eficientă".

În calitate de administrator judiciar al RADET, Gheorghe Piperea a atras atenţia asupra piedicilor puse de politic: "Este adevărat că sunt probleme juridice şi de finanţare, care trebuie rezolvate, dar politicul să ne lase să ne descurcăm noi cu finanţatorii şi creditorii în procesul de insolvenţă a RADET".

Atât pentru RADET, cât şi pentru ELCEN, ambele companii în insolvenţă din octombrie 2016, procesul de insolvenţă reprezintă o oportunitate, conform avocatului: "La această dată, pierderile RADET sunt de 310.000 de lei, comparativ cu 107 milioane de lei anul trecut. Măcar din acest punct de vedere insolvenţa este eficientă. Datoria curentă, care va fi achitată până la sfârşitul lunii decembrie, este de 18 milioane de lei, aceasta fiind, anul trecut, de 52 miliioane de lei. Şi în această privinţă insolvenţa este benefică".

Printre altele, avocatul Piperea a subliniat că ELCEN are de recuperat de la RADET 3,7 miliarde lei - creanţă rezultată dintr-o sumă de 250 milioane lei pe care RADET o datora către Electrocentrale Bucureşti în 2008, la care s-au adăugat penalităţi. În acest context, domnia sa a precizat că motivul principal pentru care s-a ajuns la un aşa nivel al datoriei este modul în care a fost realizat: "Trebuie să ţinem cont că 15% din cifra de afaceri a RADET este realizată vara, iar restul de 85% - iarna. Aşa ar fi trebuit să fie organizat şi acest contract, pentru că oricât de disciplinat financiar ai fi, nu ajungi din urmă penalităţile". Planul de reorganizare propus încă din luna februarie va fi votat până la 24 septembrie, şi-a exprimat speranţa domnia sa. Gheorghe Piperea a evidenţiat cele mai mari două probleme cu care se confruntă compania - gradul de uzură foarte depăşit al ţevilor şi CET-urile învechide de la ELCEN, care, în marea lor majoritate, trebuie dezafectate până în 2020, când va trebui să fie înlocuite. "Avem nevoie de facilităţi, care există dar zac în nelucrare", a mai spus domnia sa.

E.O.

-------------

Actualizare Viorel Gafiţa, Romelectro: "Abilitatea factorului politic de înţelegere a domeniului energetic este limitată"

Ani de zile, foarte mulţi decidenţi au invocat lipsa unei strategii energetice în momentul în care nu se făceau investiţii, a declarat Viorel Gafiţa, preşedinte Romelectro, în cadrul conferinţei "Energia în priză" organizată de Ziarul BURSA.

Domnia sa a precizat: "Practic toată lumea, de la nivelele executive, a împins decizia în sus şi toată lumea se uită la factorul politic. Cu tot respectul, vreau să vă spun că ablitatea factorului politic de înţelegere a fenomenului este evident mai redusă decât cei care se ocupă zi de zi de acest domeniu".

Potrivit domnului Gafiţa, în momentul de faţă, compania pe care o conduce are comenzi în valoare de circa 300 milioane de euro, ceea ce, pentru Romelectro, este o cifră promiţătoare.

Viorel Gafiţa a punctat: "Problema este că orizontala este deteriorată. Dacă facem o analiză a sănătăţii economico-financiară a contractorilor care activează în domeniul energetic, vom avea cu toţii o imagine uşor dezastruoasă.

La o conferinţă de acum doi - trei ani, organizată de Ziarul BURSA, spuneam că noi lucrăm cu 3 - 5 contractori aflaţi în insolvenţă sau în incapacitate de plată. Acum situaţia este şi mai complicată.

Un alt lucru pe care doresc să-l semnalez este că, în momentul de faţă, contractorii au optimismul necesar în a-şi planifica alocarea de resurse, pregătirea de specialişti, pentru că există programe de investiţii din ce în ce mai clare şi mai evidente".

Preşedineşe Romelectro a continuat: "Sigur că există factori limitativi, de plidă cantitatea de specialişti (...). Uitaţi-vă la câte institute sau firme de proiectări mai sunt în viaţă, ne apucă jalea. Sunt firme mai mici, care oferă răspunsuri punctuale dar care nu oferă soluţii complexe, cu o interdisciplinaritate clară, cu capacitatea de a răspunde simultan la mai multe probeleme prompt şi exigent".

Potrivit domnului Gafiţa, nu mai există, în ţara noatră, firme care să ofere astfel de servicii.

Andrei Iacomi

---------------

Actualizare CRISTINA ŞETRAN -DIRECTOR IMPLEMENTARE PROIECTE - OPCOM: "Lichiditatea menţine tendinţa de anul anterior"

OPCOM în prmul rând se exprimă prin cifre, prin evoluţiile înregistrate pe pieţele abilitate, prin lichiditate şi prin implicarea în toate proiectele internaţionale, proiecte din care România face parte şi are obligaţii clare, a subliniat Cristina Şetran -Director Implementare Proiecte - OPCOM.

De asemenea, Doamna Cristina Şetran a declarat: "Referitor la cifre, aici putem spune că avem o piaţă complexă din toate punctele de vedere. Dacă ne referim la Pieţele peTermen Lung, avem o evoluţie dela 2017 la 2018 similară aproximativ 25 de terawatt-oră, şi 24,5 terawatt-oră în 2018. Pe Piaţa Contractelor Bilaterale chiar dacă comparam situaţia din 2017 care este un an încheiat cu cea din 2018 care este încă în desfăşurare (ianuarie-august 2018), avem o evoluţie pozitivă faţă de anul anterior, respectiv 16,2 terawatt-oră (2018), faţă de 13 terawatt-oră în 2017".

Vlad Dobrea

----------------

Actualizare VIRGIL POPESCU, Vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, Camera Deputaţilor: "Legea offshore va ajunge din nou în Comisie, peste una-două săptămâni"

Într-o săptămână, două legea offshore va ajunge din nou în Comisie, potrivit domnului Virgil Popescu, vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, Camera Deputaţilor.

Domnia sa a precizat: "Legea offshore s-a întors în Parlament, este la colegii din senat, probabil într-o săptămână două va intra în Comisie. A fost nevoie de legea offshore pentru că rezolvă anumite problem. De exemplu,, dacă cineva vrea să înceapă o exploatare în Marea Neagră nu ştie cine trebuie să-i dea permisele de construcţii. Fiind vorba de o exploatare în apele teritoriale ale Mării Negre în jurisdicţia cui intră? A Judeţului Constanţa? Este clar că aveam o problem legată de eliberarea permiselor de construcţii, a avizelor, plus partea fiscal".

Virgil Popescu a precizat că partea fiscal a stârnit cele mai mari controverse.

Domnia sa a precizat: "Vom avea din nou discuţii pe partea fiscal, dacă să deducem sau să nu deducem, să dăm drept de deducere sau nu a investiţiilor făcute de către operatori. Trebuie mai întâi să vedem unde suntem. Prin ordonanţa de taxare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor natural se acordă operatorilor un drept de deducere de 30% a investiţiilor. Noi am susţinut că regimul fiscal pentru offshore ar trebui să fie mai puţin împovărător decât pentru onshore, fiind investiţii mult mai mari pe care trebuie să le faci şi existând riscuri investiţionale - dacă găseşti sau nu gaze. Cred că a fost o scăpare că acea anexă de calcul a veniturilor impozitate a omis să treacă deductibilitatea investiţiilor. În textul legii este trecut că se poate acorda o deductibilitate de până la 60% a investiţiilor, iar în anexa de calcul era scoasă, nu apărea nicio deductibilitate. Legea, în momentul de faţă, care a ieşit spre promulgare şi s-a întors regimul fiscal pentru offshore era mai împovorător decât pentru onshore. Şi noi şi PSD în Comisia de Industrii am susţinut acelaşi mecanism de impozitare. Din păcate, Ministerul de Finanţe nu a putut să vină să ne spună, în timp util, care este impactul. Nu avem decât un calcul al transpunerii ordonanţei pe volumul total de gaze estimat din Marea Neagră - 200 de miliarde. Astfel, dacă s-ar aplica metoda de calcul din ordonanţă atunci statul roman ar încasa un impozit suplimentar de 500 de milioane de lei timp de 20 de ani. Sperăm ca acum Ministerul de Finanţe să poată să facă o simulare de calcul şi să şi ştim cât va câştiga statul român în urma acelor exploatări".

Potrivit vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii, Camera Deputaţilor, o altă întrebare care se ridică este ce vom face cu veniturile din urma exploatărilor.

"Faptul că se va finanţa un fond de investiţii cu parteneriat public-privat, sincer pe noi nu ne satisfice. Ne dorim ca aceste venituri să se întoarcă în sectorul energetic", a adăugat Virgil Popescu.

Domnia sa a făcut referire şi la proiectul BRUA, care a avut consens naţional, şi care transportă gazele din Azerbaijan şi Grecia spre ţara noastră. Virgil Popescu consideră că proiectul va fi finalizat la termen. "La acest proict ambele forţe politice, şi PNL şi PSD, au conlucrat şi iată că se poate ajunge la un consens pe un anumit proiec", a ţinut să precizeze Virgil Popescu.

Deputatul PNL a adăugat că ţara noastră este ocolită de toate gazoductele care aprovizionează Europa, iar BRUA pune, practice, România pe harta de transport a gazelor şi de aprovizionare. "Depinde numai de noi dacă vrem să devenim un jucător important pe piaţa de gaze sau preferăm să ne plângem de ce ne fac ruşii, nemţii etc.", a mai spus Virgil Popescu.

Totodată, deputatul a mai spus: "S-au făcut foarte multe neinterpretări corecte. BRUA nu înseamnă gazele din Marea Neagră, nu pentru asta este făcută. Este pentru gazele din Azerbaijan şi pentru gazele de la Mediterană, din porturile greceşti, dar poate fi un conductor şi pentru gazele din Marea Neagră, în condiţiile în care aceste exploatări, pe care noi ni le dorim şi credem că prin aceste investiţii este o şansă de a dezvolta România, atât în sectorul energetic, cât şi pe orizontală în toate celelalte domenii conexe".

Domnia sa a adăugat că ,în momentul de faţă, pe teritoriul românesc sunt doar trei conducte care vin din Ucraina şi se duc spre Bulgaria, ori asta nu este un lucru îmbucurător pentru ţara noastră.

Adelina Toader

----------------

Actualizare GHOERGHE VIŞAN, TRANSELECTRICA: "Suntem printre cele mai sofisticate pieţe de energie din Europa"

Ţara noastră se numără printre cele mai sofisticate pieţe de energie din Europa, susţine Gheorghe Vişan, director al Direcţiei Pieţe de energie din cadrul Transelectrica. Domnia sa a precizat: "Noul pachet legislativ - Energie curată pentru toţi europenii - reprezintă un nou designer al pieţei de energie din Europa. Am constatat de circa doi ani că CE a hotărât să redeseneze piaţa de energie. Noi suntem aşezaţi la confluenţa regiunii de Sud-Est şi regiunii miezul Europei. Pentru că avem obligaţia să implementăm regulamentele europene, este clar că se va schimba piaţa. Practic, vom avea obligaţia să oferim acelaşi tratament comercial transfrontalier de energie electrică cu cel intern. Nu vom mai putea favoriza comerţul intern, pentru că vom avea în vedere şi noul design al pieţei de echilibrare".

În opinia domniei sale, comerţul de energie pe Piaţa pentru Ziua Următoare, completat de cel din piaţa de echilibrare din Europa va fi modelul pentru piaţa din ţara noastră, cel puţin pe segmentul engros. Va fi creat un sistem diferit faţă de modelul actual, a mai spus domnul Vişan, concluzionând că sistemul energetic românesc, fiind integrat în cel european, se va confrunta cu o competiţie în creştere şi consumatorul va avea şansa să îşi diversifice opţiunile de cumpărare a energiei electrice şi chiar să producă electricitate, local, şi să o redistribuie în piaţă. Gheorghe Vişan a conchis că implementarea următorului pachet legislativ în domeniu va dura, probabil, "o jumătate de generaţie".

E.O.

-----------

Actualizare Ciprian Copariu, Autoritatea de Supraveghere Financiară: "Companiile energetice «ţin lumina aprinsă» la BVB"

Emitenţii din sectorul energetic contribuie în mod esenţial la dezvoltarea Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a subliniat Ciprian Copariu, director al direcţiei Emitenţi, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în cadrul conferinţei "Energia în priză" organizată de Ziarul BURSA.

Domnia sa a spus: "Dacă avem în vedere trei indicatori fundamentali: capitalizarea pieţei, lichiditatea şi valoarea dividendelor distribuite, putem afirma că aceşti emitenţi «ţin lumina aprinsa la BVB», atât în mod figurat

cât şi propriu.

Ciprian Copariu a continuat: "Listarea pe piaţa de capital este soluţia unui emitent pentru a atrage în strucutura acţionariatului noi investitori care au atât expertiza cât şi resursele necesare pentru a contribui la dezvoltarea sa".

Potrivit oficialului ASF, există resurse financiare suficiente care pot fi utilizate pentru finanţarea companiilor.

Domnul Copariu a spus: "Dacă ne raportăm la două categorii de investitori, cei mai importanţi din piaţă, Organismele de Plasament Colectiv şi Fondurile de Pensii, cumulat, aceste entităţi deţin în depozite bancare peste două miliarde de euro. În realitate, sumele disponibile cresc exponenţial dacă luăm în considerare alţi trei factori:

Unu, depozitele populaţiei se ridică la valoarea de 41 de miliarde de euro. Experienţa ofertelor publice de vânzare a relevat faptul că pentru tranşa alocată micilor investitori a existat un puternic grad de suprasubscriere, ceea ce arată că şi investitorii de retail sunt dispuşi să plaseze sume importante în emitenţii pe care-i consideră atractivi.

În al doilea rând, trebuie să avem în vedere şi forţa fianciară a altor actori importanţi din economia naţională. De pildă, societatea Dedeman a raportat, în mod public, că deţine peste 5% din capitalul unor societăţi din domeniul energetic.

În al treilea rând, un emitent român poate să atragă reurse financiare de pe tot teritorul Uniunii Europene prin mecanismul paşaportului unic în domeniul ofertelor publice de vânzare".

Finaţarea companiilor prin intermediul pieţei de capital trebuie să fie o practică atât pentru societăţile listate cât şi pentru marile societăţi nelistate, a continuat oficialul ASF, adăugând: "Pentru a afla valoarea unei companii, aceasta trebuie să fie listată la cota BVB. Oare crede cineva că Banca Transilvania ar fi devenit cea mai importantă societate bancară din România dacă nu ar fi fost listată pe piaţa de capital?"

Totodată, domnul Copariu şi-a exprimat speranţa ca una dintre următoarele listări la BVB să fie Hidroelectrica.

Andrei Iacomi

-------------

Actualizare CĂTĂLIN STANCU - Director General, Electrica: "Avem nevoie de invetiţii în infrastructura de distribuţie"

La ora aceasta infrastructura de transport şi distribuţie de energie din ţara noastra este relativ veche, a declarat domnul Cătălin Stancu, Director General al Societăţii Energetice Electrica.

Domnia sa a declarat, la conferinţa Energia în priză: "După evaluările făcute de Asociaţia Utilităţilor din Energie (ACUE), avem nevoie pentru a inlocui doar reţelele de distribuţie cu durată de viaţă depăşită, de aproximativ 10 miliarde de euro. Aceste invetiţii vor avea impact asupra tarifelor, dar sunt necesare".

Ne propunem pentru anul acesta o invetiţie în reţele de 900 de milioane de lei, a mai spus Cătălin Stancu, adăugând: "Anul trecut am reuşit un volum de invetiţii, care a reprezentat un record naţional în ultimii ani, de aproximativ 750 de milioane de lei, adica o medie de invetiţii pe o filială de distribuţie Electrica de 250 de milioane de lei în condiţiile în care al doilea cel mai bun plasat a reuşit 180 de milioane de lei".

Vlad Dobrea

-------------

Actualizare SILVIA VLĂSCEANU, ACUE: "Sistemul energetic funcţionează din inerţie"

Silvia Vlăsceanu, Director General, Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie s-a arătat nemulţumită de lipsa unei startegii naţionale în domeniul energiei. Ea a declarat, la conferinţa Energia în priză: "Lucrurile funcţionează din inerţie în sistemul energetic, pentru că nu există o strategie asumată politic. Deja se fac pariuri cu privire până la următorul blak-out în sistemul energetic, despre care oamenii din domeniu susţin că este posibil să intervină în următoarele 3 - 4 luni. Din păcate, oamenii cu experienţă pleacă din sistem, iar părerile specialiştilor nu sunt luate în seamă. De exemplu, doar 10% din observaţiile şi obiecţiile cu privire la acte normative pe care le-am trimis autorităţilor au fost luate în seamă."

George Marinescu

-----------------

Parlamentul a reuşit să aprobe câteva legi importante în domeniul energiei, spre sfârşitul sesiunii parlamentare, a evidenţiat Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Domnia sa a anunţat că au fost făcute modificări la Legea energiei şi gazelor, mai ales în segmentul de gaze, pregătind, astfel, terenul pentru viitoare investiţii cu preponderenţă în transportul gazelor naturale.

Totodată, au fost adoptate unele modificări în sectorul energiei regenerabile, ce vin în avantajul producătorilor care au avut probleme serioase cu investitţiile lor.

Printre principalele noutăţi se numără schema de sprijin alternativă celei privind certificatele verzi, a mai spus domnul Nagy-Bege, adăugând: "Contrar unor opinii potrivit cărora se deschide o schemă pentru investiţii noi, noua schemă adresată domeniului regenerabilelor se adresează celor care beneficiază de certificate verzi". Reprezentantul ANRE a precizat că autorităţile au la dispoziţie şase luni pentru întocmirea acestei noi scheme, după care va urma autorizarea ei de către Comisia Europeană. În prezent, ANRE discută cu reprezentanţii Consiliului Concurenţei pe subiect.

E.O.