CONFERINŢA NAŢIONALĂ CYBERSECURITY / FLAVIUS NISTOR, IGPR: "70 de bănci - implicate în 800 de tranzacţii frauduloase, în UE"

Criminalitatea cibernetică este o activitate fără graniţe, a spus Flavius Dorin Nistor, subcomisar de Poliţiei în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române (Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate, Serviciul de Combatere a Criminalităţii Informatice).

Domnia sa a ţinut să menţioneze că victimele criminalităţii cibernetice, asemeni banilor din conturi false, au apărut peste tot în lume.

Fiecare faptă poate fi formată dint-un complex de infracţiuni, apreciază domnia sa, adăugând că "este aproape imposibil să iei toate măsurile ca să poţi preveni un atac de piaţă".

Flavius Nistor a declarat că există multe cazuri de activităţi infracţionale şi că "cel mai rău este că se merge pe încredere", iar component umană, care este foarte importantă, ar trebui să fie mai atentă în acţiunile sale.

Reprezentantul IGPR a oferit un exemplu de infracţiune în domeniu - un avcocat polonez care dorea să transfere o sumă foarte mare în Caraibe a fost victima unui act de criminalitate cibernetică şi a transferat 1,2 milioane de dolari către un cont din Marea Britanie, care aparţinea unui roman, tot victimă şi el, folosit de structurile de spălare a banilor.

În acest context, domnul Nistor susţine că, pe lângă protecţia tehnică, trebuie verificat contul, situaţia aferentă etc., însă telefonic, nu prin email.

"Noi avem dotările, posibilităţile şi sprijinul necesare ca să cercetăm infracţiunile de acest gen", a ţinut să precizeze domnia sa.

Flavius Nistor a vorbit şi despre cărăuşii de bani, care sunt proveniţi din structurile infracţionale şi care, în multe cazuri, transportă bani cash.

Sunt foarte mulţi cărăuşi care nu conştientizează că sunt în acest lanţ, având impresia că desfăşoară o activitate legală. Din punct de vedere penal, sunt foarte puţine lucruri pentru care să poţi trage la răspundere o astfel de persoană, a explicat reprezentantul IGPR, menţionând că respectivul individ poate fi sancţionat în relaţia cu băncile, care au liste cu aceşti cărăuşi de bani, cărora, printre altele, nu le mai fac conturi.

De asemenea, mai sunt şi cei care-i recrutează pe cărăuşi şi sunt grupări specializate de cărăuşi de bani, pentru retragerea sumelor din conturi şi, ulterior, transferaţi prin mai multe conturi.

DIICOT şi IGPR au implementat o acţiune de control, la începutul anului în curs, atât la nivel naţional, cât şi la nivel global.

Controlul specialiştilor la nivelul UE s-a soldat cu identificarea a 600 de cărăuşi, 800 de tranzacţii frauduloase, fiind implicate 70 de bănci, 900 de victime şi un prejudiciu raportat de 7,5 milioane euro. Au avut loc 190 de audieri, 80 de arestări şi 20 percheziţii.

În România au fost idenficaţi 134 de cărăuşi de bani, fiind descoperite 198 de tranzacţii frauduloase. Prejudiciul a fost de 2,4 milioane euro, conform lui Flavius Nistor, care a menţionat că au fost 205 victime identificate, cinci dosare penale, 85 de audieri şi 20 de percheziţii.

Domnia sa a precizat: "În 2014, am fost informaţi de către ONPCSB despre faptul că mai mulţi cetăţeni din Republica Moldova au deschis conturi bancare, acestea fiind ulterior creditate cu diferite sume de bani din Germania.

Autorităţile din Germania ne-au informat că tranzacţiile sunt frauduloase, provenind din comiterea unor atacuri malware (CITADEL şi URLZone).

La început banii au fost retraşi în numerar de la ghişeu şi transportaţi în Moldova.

Investigaţiile au arătat faptul că suspecţii erau escortaţi la bănci atât la deschiderea conturilor, cât şi la retragerea banilor.

După ce am descoperit acest model şi s-a început blocarea transferurilor, suspecţii au schimbat tactica: înregistrare companii (contracte false pentru diferite sedii), folosire identităţi false, folosirea unor cărăuşi de alte naţionalităţi.

Doi cetăţeni letoni au deschis conturi bancare la toate marile bănci din Bucureşti, folosind mai multe identităţi false din Cehia.

Un cetăţean moldovean a înfiinţat o companie care, la începutul anului 2015, a primit de la o companie din Italia, în trei tranşe, suma de aproximativ 600.000 euro. Banii au fost transferaţi ulterior în mai multe conturi din străinătate şi către alţi cărăuşi".

Printre tipurile de infracţiuni prezentate de domnul Nistor se numără:

Frauda informatică;

 Efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos;

 Falsificarea instrumentelor de plată electronică;

 Accesul ilegal la un sistem informatic;

 Interceptarea ilegală a unei transmisiuni de date informatice;

 Alterarea integrităţii datelor informatice;

 Perturbarea funcţionării sistemelor informatice;

 Transferul neautorizat de date informatice;

 Operaţiunile ilegale cu dispozitive sau programe informatice.