CONFERINŢĂ PWC ROMÂNIA:  Anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal

Anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal, în luna decembrie va pusă în discuţie analiza Băncii Mondiale privind revizuirea cadrului fiscal, nicio companie nu va mai fi supusă inspecţiei fiscale fără analiză de risc şi notificare în prealabil, reaşezarea contribuabililor mijlocii în funcţie de evoluţia businessului, raportul final despre microîntreprinderi, taxe locale şi ordonanţa 16, după modificările din parlament, şi inspecţia marilor contribuabili "la cafea" sunt concluziile celei de-a patra conferinţe "PNRR Investiţii pentru economia viitorului. Reforma Fiscală", organizată de PwC România, conform unui comunicat remis redacţiei.

Potrivit sursei citate, despre toate aceste subiecte au fost discutate de Ovidiu Lucian Heiuş, preşedinte Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanţelor Publice, Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România, Andreea Mitiriţă, Partener PwC România, Ionuţ Simion, Partener PwC România şi Dan Dascălu, Partener D&B David şi Baias.

Reforma administraţiei fiscale şi revizuirea cadrului fiscal sunt asumate în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) cu scopul de a moderniza sistemului fiscal şi a creşte eficienţa colectării impozitelor şi taxelor la bugetul de stat.

Daniel Anghel, Partener, Liderul serviciilor fiscale şi juridice PwC România: "Este foarte important că acest plan îşi propune să elimine din legislaţia fiscală distorsiunile sau lacunele care au apărut în legislaţia noastră pe parcursul ultimilor ani şi să îmbunătăţească cu 2.5 puncte procentuale colectarea taxelor şi impozitelor. La acest moment colectarea suferă, deşi am văzut câteva semnale pozitive: vorbeam anul trecut de 26,9% colectare la nivelul produsului intern brut, iar anul acest la luna septembrie vedem aproape un punct procentual în plus, 27,7% privind creşterea colectării taxelor şi impozitelor.

Când vorbim dereglarea cadrului fiscal, PNRR se referă în principal la impozit pe profit, pe venit, contribuţii de asigurări sociale şi zone din legislaţia privind TVA.

PNRR reprezintă lumina de la capătul tunelului, pentru că ne aşteptăm să nu mai fie modificări ale legislaţiei fiscale peste noapte şi acest plan pe care îl avem să fie transparent şi predictibil".

Ovidiu Lucian Heiuş, preşedinte Agenţia Naţională de Administrare Fiscală: "Din ce discutăm noi la nivelul ministerului şi agenţiei, anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal, chiar dacă toate modificările făcute prin OUG 16 nu au dus la creşterea taxelor şi impozitelor principale, au fost multe ajustări, multe lucruri puse pe un făgaş poate normal, aici vorbim de cotele reduse de TVA unde existau nişte discrepanţe.

Niciun contribuabil nu mai trebuie să fie prins într-o inspecţie fiscală fără ca analiza de risc să fie făcută, nu bine, cine foarte bine, fără ca, confirmarea a ceea ce scrie în fişa de analiză de risc să se regăsească şi în realitatea de pe teren. Este unul din lucrurile pe care vrem să le atingem în momentul în care vom reuşi să introducem acest management integrat al riscurilor. Nimeni să nu mai fie prins în programul de inspecţie fiscală fără un risc clar determinat şi identificat (...) şi să încercăm să aşezăm fiecare contribuabil pe o scară, în funcţie de riscul pe care noi îl identificăm.

Codul de procedură fiscală aduce nişte schimbări majore în modul în care se va face inspecţia fiscală în anii următori. (...) Îmi doresc ca numărul inspecţiilor să fie din ce în ce mai mic, pentru că şi resursa noastră la ANAF este limitată şi este păcat să-ţi iroseşti resursele constatând că de fapt multe lucruri care apar în analiza de risc pot fi rezolvate printr-o apropiere a discuţiei cu contribuabilul. (...) Prin acest mecanism ne dorim ca relaţia cu contribuabilii să fie cât mai activă, să-şi corecteze ce au de corectat şi să nu mai ajungem la inspecţii fiscale efectiv. O să facem şi acea împărţire pe riscuri: ridicat, mediu sau scăzut. Încadrarea în clasa de risc nu va fi publică, o va şti doar fiscul şi contribuabilul respectiv.

Lucrez la un ordin de preşedinte de reaşezare a contribuabililor mijlocii şi să stabilim o perioadă de timp la care să se facă această reaşezare a contribuabililor în funcţie de business-ul pe care îl au, probabil vom merge din doi în doi ani.

Sunt 3.075 de declaraţii depuse - D406, controale nu am făcut încă şi cel puţin anul acesta nu vom face. SAF-T este un pas mare pe care îl va face ANAF, pentru a ajunge la o administrare cât mai performantă, corectă şi în favoarea contribuabililor.

Viziunea mea asupra ANAF nu înseamnă număr de amenzi şi număr de dosare penale făcute, (...) mă interesează creşterea conformării voluntare la declarare şi plată, asta trebuie să fie viziunea corectă a fiscului. Cel care va face o infracţiune trebuie să fie tratat ca atare, să fie încadrat în funcţie de gravitatea ei, nu de dragul de a bifa ceva".

Alin Chitu, secretar de stat Ministerul Finanţelor Publice: "PNRR îl vad ca un mijloc, nu ca pe un obiectiv, el reprezintă bani plătiţi de contribuabilii europeni care să ne ajute pe noi să construim o economie mai modernă şi mai pregătită pentru viitor. PNRR ne oferă bani gratuiţi - granturi - care să ne ajute să fim mai performanţi din perspectivă economică şi mai mult ne asigură o finanţare în condiţii foarte bune.

Noi nu ne-am asumat, cel puţin în componenta noastră (fiscalitate), obiective de acţiuni, ci de rezultat, şi anume 3% venituri din PIB şi am negociat cu Comisia o flexibilitate mai mare pentru a ne atinge aceste obiective. Avem la dispoziţie 378 milioane euro, toţi granturi, iar pentru mai mult de jumătate din această sumă ne-am îndeplinit jaloanele.

În ciuda problemelor din jurul nostru, Covid, criză energetică, război, există o oportunitate foarte mare pentru România şi am avut rezultate bune: am primit invitaţia de aderare la OECD, un proces care abia a început şi pe care ni-l dorim să fie cât mai scurt, asumare 2 ani şi jumătate. Dacă lucrurile se aşează cum trebuie o să avem şi intrarea în spaţiul Schengen. Toate acestea ne oferă o perspectivă bună, că, în ciuda lucrurilor rele care se întâmplă în jur, avem un potenţial bun.

Am încheiat un contract cu Banca Mondială, se lucrează bine, suntem în grafic, am extins si mai mult secţiunea legată de scopul analizei cu Banca Mondială, inclusiv pe TVA. Raportul Băncii Mondiale care va fi emis la finalul anului îl privesc ca pe unul intermediar, pentru că ne dorim ca Banca Mondială să rămână alături de noi până la finalizarea PNRR.

Noi suntem acum, anul acesta, în grafic şi din perspectiva modificărilor legislative, unele nu sunt încă confirmate în parlament, însă obiectivele noastre pentru 2023 sunt atinse, deci nu avem perspectiva unor modificări bruşte.

În principiu facilităţile ar trebui să aibă o perioadă până la care se aplică, ceea ce noi nu am făcut până acum în legislaţia românească, astfel că orice facilitate pe care statul o dă devine regulă generală. Nu mai poţi să aduci în discuţie utilitatea facilităţii, efectele facilităţii, dacă se susţine sau nu în continuare. Ăsta ar trebui să fie un obiectiv în sine, să stabilim de la început o durată, asta oferă o stabilitate şi din perspectiva statului şi din perspectiva contribuabilului", se menţionează în comunicat.