CONFRUNTAŢI CU LIPSA ACUTĂ A MATERIALULUI RULANT Ceferiştii solicită desfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară

Angajaţii din domeniul feroviar resping măsurile de austeritate impuse de Guvern în contextul pandemiei Covid-19 şi atrag atenţia autorităţilor că investiţiile în oameni asigură pacea socială, stabilitate politică şi dezvoltarea durabilă a ţării.

Nemulţumiţi de modul în care statul înţelege să finanţeze infrastructura feroviară în general şi achiziţionarea de material rulant în special, membrii Federaţia Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR), federaţie afiliată Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian, vor protesta, astăzi, între orele 11:00-13:00 în faţa sediului Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

Principalele revendicări ale ceferiştilor sunt, conform unui comunicat de presă remis Redacţiei:

"1. Aplicarea Legii privind Statutul Personalului Feroviar în anul 2021, cel puţin din perspectiva creşterilor salariale şi a posibilităţii de a ieşi cu 5 ani mai repede la pensie începând cu luna septembrie 2021, conform acestei legi;

2. Schimbarea trenurilor vechi cu trenuri noi, achiziţionate pe fonduri europene;

3. Achiziţionarea a 150 automotoare Desiro noi prin fonduri naţionale şi europene şi includerea în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a achiziţiei a 139 rame electrice noi pentru sistemul de transport feroviar;

4. Asigurarea schimbului de generaţii prin cursuri de formare profesională la CENAFER şi/sau SNTFC CFR Călători SA;

5. Desfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară;

6. Stoparea subcompensării CFR Călători şi păstrarea gratuităţii călătoriei studenţilor pe calea ferată".

"Sistemul de transport feroviar din România se erodează de peste 30 de ani sub privirea unui stat neputincios şi nepăsător, care se autocanibalizează, surd fiind la strigătele disperate ale profesioniştilor şi lucrătorilor din acest domeniu de activitate. Şi parcă nu era suficient eşecul politicilor naţionale pentru redresarea transportului feroviar din România, ARF - Autoritatea pentru Reformă Feroviară, înfiinţată în 2017, în contextul politicilor europene pentru dezvoltarea transportului feroviar în Uniunea Europeană, reuşeşte «performanţa», ca după 4 ani de la înfiinţare, să rateze monumental una dintre misiunile principale încredinţate: achiziţionarea prin fondurile UE puse la dispoziţia ţării noastre prin Cadrul financiar multianual 2014 - 2020, a 140 de trenuri noi, fiecare fiind formate din 4 sau 5 vagoane, conform documentaţiei de licitaţie. Mai mult, ARF a distrus şi orice perspectivă de a realiza achiziţii noi, fiind incapabilă să realizeze două proiecte prin care se planificase achiziţionarea a 280 de trenuri noi, prin Cadrul financiar multianual 2021 - 2027", se mai arată în comunicatul de presă emis de CSN Meridian şi FSTFR.

Referitor la desfiinţarea Autorităţii pentru Reformă Feroviară, instituţie naţională creată în subordinea Ministerului Transporturilor conform dorinţei oficialilor europeni, Gabriel Rodrigo Maxim, preşedintele FSTFR a declarat pentru ziarul BURSA: "Cum poate o astfel de instituţie să mai existe atât timp cât materialul rulant necesar, ce trebuia achiziţionat pe fondurile alocate în perioada 2014-2020, va ajunge în ţara noastră în 2023, adică atunci când are loc liberalizarea totală a transportului feroviar de persoane şi când în piaţa din ţara noastră vor lucra şi operatorii străini? Este anornal ca ARF să aducă material rulant după anul 2023, material de care să beneficieze şi operatorii străini, care vor beneficia şi de compensaţii. De aceea solicităm desfiinţarea ARF pentru că toţi funcţionarii de acolo au demonstrat, din 2016 şi până acum, că nu sunt în stare să folosească fondurile alocate pe cadrul european financiar multianual 2014-2020. I-am transmis acest lucru şi şefului Reprezentanţei Comisiei Europene în România, care ne-a spus că fondurile europene pot fi cheltuite până în anul 2023, dar considerăm că în modul în care acţionează ARF este imposibil ca până atunci să avem materialul rulant necesar. Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene ne-a spus că va anunţa JASPERS despre aplicarea regulii n+3, dar totul depinde de Ministerul Transporturilor şi de ARF, instituţie care până acum a demonstrat că refuză să gândească. De aceea, îi solicităm ministrul Transporturilor să facă ceea ce trebuie ca să nu pierdem măcar cele 150 de automotoare Desiro care se pot lua pe fondurile respective. Acestea se vor împărţi apoi în funcţie de cota de piaţă: 30 de automotoare vor primi operatii privaţi din ţara noastră, iar CFR Călători va primi 120 de automotoare. Dar ARF are bani pentru 300 de automotoare, însă nu ştim dacă fabricile din Germania pot onora întreaga comandă până în 2023. Atunci solicităm ministrului Transporturilor ca până în anul 2026 să fie achiziţionate şi restul de 150 de automotoare".

Lucrătorii feroviari arată că "în majoritatea statelor UE, reţeaua de transport feroviar se dezvoltă şi se modernizează de la an la an, însă în România, lipsa de viziune strategică, ecologică şi socială a Guvernului ne subminează perspectivele unei mobilităţi durabile în serviciul cetăţenilor şi a mediului de afaceri".

Ei consideră modernizarea ţării prin creşterea nivelului de coeziune teritorială, prin consolidarea convergenţei economice şi sociale sau prin asigurarea unei mobilităţi durabile, cu emisii scăzute de carbon în transporturi, nu se poate realiza fără investiţii în dezvoltarea unui transport feroviar de marfă şi pasageri.

Amintim că, deşi ARF a fost înfiinţată prin OUG 62/2016, act normativ modificat prin Legea 53/2017, până acum nu a fost achiziţionată nicio garnitură de tren, niciun automotor de către respectiva autoritate, deşi avea de la înfiinţare 350 milioane euro alocaţi în acest scop.

Marcel Boloş, fost ministru al Fondurilor Europene, afirma în 18 decembrie 2019, că nu este posibil ca să nu existe achiziţionat material rulant, la trei ani de la înfiinţarea ARF.

"În anul 2016, când am deţinut funcţia de secretar de stat în Ministerul Transporturilor, am prevăzut, la iniţierea OUG 62/2016, suma de 350 milioane euro către Autoritatea pentru Reformă Feroviară tocmai pentru achiziţionarea acestui material rulant", declara fostul ministru al Fondurilor Europene.

Licitaţia pentru primele 40 de rame electrice a fost demarată abia în primăvara lui 2019, ofertele fiind deschise după 3 iunie 2019. Procedura respectivă a fost contestată, iar dosarele se află pe rolul instanţelor. Reprezentanţii ARF arătau recent că vina pentru întârzierea achiziţiilor privind materialul rulant pentru operatorii de transport feroviar de persoane aparţine sistemului legislativ, care permite ca dosarele de contestare a licitaţiilor să stea prin diverse instanţe circa 2-3 ani până la soluţionarea lor definitivă. Conform reprezentanţilor ARF, actualul sistem legislativ permite, sub masca unei false concurenţe libere, marilor firme să oblige autorităţile contractante la revizuirea documentaţiilor de licitaţii, conform specificaţiilor propriilor produse.