Derivatele sunt tot mai aproape de Bucureşti, în condiţiile în care există şanse reale ca societatea ce va funcţiona ca o Contraparte Centrală (CCP), entitate în absenţa căreia astfel de instrumente financiare nu pot fi tranzacţionate, să fie înfiinţată până la finele acestei luni în ţara noastră.
Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), ne-a declarat: "Partea de finanţare a CCP-ului este rezolvată iar acum, împreună cu partenerii identificaţi, suntem în mijlocul discuţiilor tehnice privind constituirea companiei. Avem o întârziere de vreo trei luni faţă de ceea ce am estimat iniţial, dar pot să vă spun că acum suntem pe ultima sută de metri cu înfiinţarea companiei şi iniţierea procesului de autorizare. Îmi doresc ca, până la sfârşitul lunii septembrie, noua companie să fie constituită".
Directorul BVB ne-a precizat că, pe lângă OPCOM, a cărui acţionari au aprobat în luna iulie participarea la capitalul social al Contrapărţii Centrale locale cu 3,2 milioane de euro, şi BVB care va participa cu zece milioane de euro la capitalul iniţial al CCP-ului ce va fi de mimin 16 milioane de euro, ceilalţi parteneri în cadrul acestui proiect sunt cele cinci SIF-uri şi alţi jucători din piaţa de energie şi cea de capital.
Potrivit unor surse apropiate situaţiei, fiecare SIF va participa cu 300.000 de euro la capitalul iniţial al Contrapărţii Centrale.
La finele lunii ianuarie a acestui an, Victor Ionescu, director general al OPCOM, estima că într-un an, un an şi jumătate de la acel moment, toate procesele necesare funcţionării CCP-ului vor fi încheiate.
"Urmează înfiinţarea societăţii, după care vom continua colaborarea sub îndrumarea Băncii Naţionale a României (BNR) şi (n.r. vom obţine) autorizarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Iar, ulterior, cu siguranţă, instituţia va fi autorizată de ESMA, autoritatea europeană", declara în ianuarie directorul OPCOM.
Potrivit planului prezentat de conducerea BVB ce a fost aprobat de acţionari în luna ianuarie, operatorul pieţei intenţionează să lanseze instrumente financiare derivate şi să-şi extindă gama de produse, în trei faze, pe parcursul următorilor cinci ani, astfel: faza I - lansarea contractelor futures având ca activ suport acţiuni listate, a instrumentelor financiare derivate cu activ suport energie electrică şi a contractelor futures pe curs de schimb valutar; faza II - lansarea contractelor futures pe indici bursieri şi opţiuni cu activ suport acţiuni; faza III - implementarea Platformei Reglementate pentru Împrumut, precum şi lansarea altor clase de active-suport. Totodată, proiectul BVB estimează că entitatea va ajunge pe profit în anul al doilea de funcţionare.
De asemenea, în planul de afaceri se menţionează drept ţintă, în scenariul de bază (cel căruia BVB îi atribuie cea mai mare probabilitate de apariţie), atingerea unei lichidităţi medii zilnice de 87,7 milioane de lei în anul 2029, în condiţiile în care, la acest moment, valoarea medie tranzacţionată la bursa noastră este de circa 41,8 milioane de lei.
Adrian Tănase, directorul general al BVB a declarat într-un interviu acordat la începutul anului Ziarului BURSA că această ţintă este doar una dintre principalele premise în jurul cărora s-a construit planul de afaceri pentru Contrapartea Centrală, conducerea operatorului pieţei preferând să vină cu un plan care să aibă mai degrabă "potenţialul" de a fi depăşit de rezultatele reale din momentul funcţionării CCP-ului, şi nu invers.
CCP-ul este o entitate care se interpune între participanţii la piaţă, devenind contraparte pentru fiecare dintre ei. În acest mod, o tranzacţie se împarte în două, Contrapartea Centrală devenind cumpărător pentru vânzător şi vânzător pentru cumpărător. Aceasta garantează atât cumpărătorului, cât şi vânzătorului finalizarea decontării tranzacţiei.