Controverse asupra importurilor de energie din Ungaria

Conducerea Complexului Oltenia (CEO) a declarat, recent, că energia importată din Ungaria, este, de fapt, produsă în ţara noastră, cea mai mare parte în parcuri eoliene şi solare, subvenţionate de consumatorii autohtoni.

Laurenţiu Ciurel a arătat: "CEO semnalează de luni de zile acest fenomen, pentru că de fapt nu este vorba despre companii ungureşti, ci despre companii private cu sedii în România şi Ungaria care îşi revând energia, uneori prin intermediari, exportând-o ieftin, cu câştig pentru firma exportatoare datorită subvenţiei şi, apoi, reimportând-o din Ungaria la preţ dublu şi oferind-o spre consum în România, uzând de piaţa spot. Credem că această energie nici nu este tranzacţionată în fapt, circulând doar actele de compensare, la fel cum s-a mai întâmplat în trecut cu alte contracte de export - respectiv cu Rudnap Group".

În piaţă acuzaţiile au stârnit controverse în rândul jucătorilor. Unii ne-au spus că nu are cum să fie importată noaptea energie regenerabilă (eoliană şi solară), care se produce ziua. Ei au amintit că energia regenerabilă are o producţie impredictibilă, fiind tranzacţionată cu predilecţie pe piaţa spot, ceea ce împiedică achiziţia unor cantităţi importante prin contracte pe termen lung. Aceştia sunt de părere că energia importată vine din Serbia şi Cehia.

Însă, mulţi furnizori ne-au spus că Laurenţiu Ciurel are dreptate şi că energia între Ungaria şi România "se plimbă doar pe hârtie". Energia verde nu pleacă peste graniţă cu tot cu certificate verzi, ale căror costuri le suportă consumatorii autohtoni.

Laurenţiu Ciurel, directorul general al Complexului Energetic Oltenia (CEO), a acuzat, recent, ANRE (reglementatorul pieţei de energie) că nu schimbă regulile de alocare a capacităţii de transport pe graniţa cu Ungaria şi că împiedică, astfel, exportul prin bursa regională de energie. Domnia sa ne-a declarat că ne trebuie noi reglementări pentru alocările prin licitaţie a capacităţilor de transport, astfel încât bursei regionale să îi rămână "loc de mai mult export".

Vineri, conducerea ANRE a arătat, într-un comunicat, că deoarece România, comparativ cu Ungaria, are un potenţial de producere a energiei electrice şi, deci, de export mult mai mare, la licitaţiile pe termen mediu şi lung se adjudecă aproape întreaga capacitate pe sensul România-Ungaria şi în proporţie foarte mică pe sensul Ungaria-România, pentru fiecare interval orar. Astfel, pentru piaţa cuplată rămâne un disponibil foarte mic de capacitate pe sensul România-Ungaria, până la circa 30 MWh/h, şi un disponibil mult mai mare, între 1000-1500 MWh/h, pe sensul Ungaria-România, conform ANRE.

Reglementatorul explică: "Tranzacţiile comerciale pentru ziua următoare (iar nu circulaţiile fizice de energie) între România şi Ungaria au loc, prin mecanismul de cuplare, atunci când preţul energiei din cele două ţări, pe interval orar, este diferit. Acest lucru înseamnă că ţara în care preţul este mai mare va fi importatoare, iar ţara în care preţul este mai mic, va fi exportatoare. Importul sau exportul are loc până la egalizarea preţurilor în cele două state, dacă există suficientă capacitate de schimb pe graniţe. Dacă limita de capacitate de schimb pe graniţă este atinsă înainte de egalizarea preţurilor, atunci preţurile rămân diferite".

În România, se importă energie doar atunci când preţul de pe piaţa internă este mai mare decât în Ungaria, iar exportul se face când apare situaţia inversă, au mai afirmat reprezentanţii ANRE, lăsând să se înţeleagă că energia din Ungaria este mai ieftină decât cea produsă de Complexul Oltenia.

Încheierea de tranzacţii transfrontaliere pe bursa regională de energie depinde de limita fizică a capacităţii de interconexiune dintre Romania şi Ungaria, singura ţară dintre cele 3 cu care România are frontieră. Alocarea de capacitate dintre cele două ţări se face de transportatori, Transelectrica şi MAVIR, prin mecanism comun în baza unui acord bilateral. ANRE mai precizează că mecanismul de alocare a capacităţii constă în organizarea de licitaţii anuale, lunare, zilnice şi intrazilnice. Cele anuale, lunare şi intrazilnice sunt explicite, adică se licitează doar capacitate de transport, iar cele zilnice sunt implicite, adică se alocă simultan cu energia şi capacitate, prin mecanismul de cuplare, conform sursei citate. Ţările cu care România s-a aliat în bursa regională sunt Ungaria, Serbia şi Cehia.

ANRE susţine că proiectul de cuplare a pieţelor este în favoarea consumatorilor, întrucât aceştia beneficiază, astfel, de energia cea mai ieftină.

Însă, mai mulţi specialişti din piaţă ne-au spus că bursa regională conduce la uniformizarea preţurilor din pieţele componente. Pentru România, care are cea mai ieftină energie din regiune, uniformizarea presupune o majorare de preţ.