Corvetele, între angajamentele lui Naval Group şi realitate

Asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa a reafirmat angajamentul său de sprijinirea a Forţelor Navale Române, în proiectele de modernizare a tehnicii şi echipamentelor militare.

Conform unui comunicat de presă, asocierea Naval Group-Şantierul Naval Constanţa este onorată de încrederea autorităţilor române care au selectat joint-venture-ul pentru programul de construire a patru noi corvete multifuncţionale Gowind, pentru modernizarea fregatelor T22R şi crearea unui centru de mentenanţă şi unui centru de formare.

Cei de la Naval Group nu au amintit faptul că atribuirea respectivă se află în instanţa de contencios administrativ, că scandalul corvetelor a dus la întocmirea unui dosar penal care se află pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi la demiterea, în urmă cu un an, a secretarului de stat Adrian Ignat, şeful Departamentului pentru Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Comunicatul Naval Group a fost trimis presei la o săptămână după ce Damen a lansat în Portul Constanţa o corvetă militară construită de navaliştii români din Şantierul Galaţi pentru Forţele Navale din Pakistan. Ulterior acestui eveniment, ministrul Virgil Popescu a vizitat Şantierul Naval Mangalia, a cărui administrare a fost preluată de grupul Damen şi care va lucra după aceleaşi principii implementate cu succes de managementul olandez la Şantierul din Galaţi. Ministrul Virgil Popescu s-a arătat atunci încântat de modul în care îşi desfăşoară activitatea cei de la Damen şi a spus că îşi doreşte ca foarte multe nave să fie realizate la şantierele navale din Galaţi şi Mangalia.

În comunicatul celor de la Naval Group nu apare niciun cuvânt despre îngrijorările exprimate recent de Herve Guillou, preşedintele-director general al companiei franceze, pe care a condus-o timp de şase ani, în care a promovat conceptul Airbus Naval European. Înainte de retragerea de la conducerea companiei, programată pentru 24 martie, acesta a susţinut, în urmă cu zece zile, în SUA, o conferinţă de presă în care a spus: "Suntem singurii din lume (n.r. - Naval Group) care trebuie să exporte peste jumătate din producţie pentru a supravieţui. Am considerat întotdeauna, personal, că exportul este o oportunitate, dar ceea ce am vrut să subliniez este că, în orice caz, nu avem de ales. Când sunteţi doar două companii pe piaţa internă din SUA, care oferă finanţare de 80% la preţuri plus costuri şi marje mai mari de 10%, atunci puteţi rămâne în zona de confort. Spre deosebire de noi, nu trebuie să vă asumaţi riscuri nemăsurate în Australia, Egipt, România sau Belgia, unde am câştigat afaceri pentru care am luptat cu dinţii şi unghiile".

Cu alte cuvinte, afacerea pe care a câştigat-o în România - recte construirea corvetelor - presupune riscuri nemăsurate pentru concernul francez. Care sunt acestea? Poate că la această întrebare ar trebui să răspundă tocmai cei care la finalul săptămânii trecute şi-au reafirmat angajamentul pentru construirea corvetelor.

Şi mai este ceva: Herve Guillou asociază printre ţările cu riscuri nemăsurate, alături de România, Australia, Egipt şi Belgia. Adică exact ţările în care Naval Group, după câştigarea procedurii de achiziţie, în timpul executării lucrărilor, a mărit considerabil preţul oferit iniţial şi care a fost preţul cel mai mic.

Amintim că Ziarul BURSA a scris despre întârzierile contractuale, cuprinse între un an şi trei ani, în derularea contractelor privind construcţia corvetelor necesare Forţelor Navale egiptene şi construcţia submarinelor necesare Forţelor Navale australiene, în ediţiile din 15 noiembrie şi 4 decembrie 2019, în articolele "Naval Group, o companie cu probleme" şi "Constructorul corvetelor Marinei Române, ţeparul forţelor navale australiene".

În articolul publicat în noiembrie, menţionam că "nemulţumiţi de modul de lucru al celor de la Naval Group, factorii de decizie din cadrul Ministerului Apărării de la Cairo au contactat compania germană TKMS pentru achiziţionarea a şase nave, dintre care doar două ar urma să fie construite în Egipt".

În ceea ce priveşte Australia, dacă la câştigarea achiziţiei pentru construirea a 12 submarine, în 2016, francezii de la Naval Group au oferit un preţ de 50 miliarde dolari australieni, după numai trei ani, conform declaraţiilor din octombrie 2019 ale amiralului Greg Sanmut, şeful programului de submarine al ţării de la Antipozi, "costul de ieşire - costul real al construcţiei calculate la sfârşitul proiectului este estimat acum la cel puţin 80 de miliarde de dolari".

Cu alte cuvinte, Naval Group vine cu un preţ, cel mai mic, iar, din cauza riscurilor nemăsurate în prealabil, măreşte ulterior preţul achiziţiei cu cât doreşte, punând autorităţile statelor respective în faţa faptului împlinit ţinând cont că se află în execuţie contractul semnat de ambele părţi, iar forţele navale au nevoie stringentă de navele sau submarinele respective.

În aceste condiţii, ar trebui ca oficialii Ministerului Apărării Naţionale şi cei ai Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri să îi întrebe pe cei de la Naval Group care sunt riscurile nemăsurate la contractul din ţara noastră şi cum se vor reflecta acestea în preţul final al corvetelor.

Menţionăm că Herve Guillou va fi înlocuit la conducerea Naval Group de Pierre Eric Pommellet, în vârstă de 52 de ani, care a ocupat anterior funcţia de vicepreşedinte executiv la Thales. Deşi guvernul francez nu a anunţat oficial numirea, Guillou l-a menţionat de mai multe ori pe Pommellet drept succesorul său.